Surprins în stare de sirenătate într-o zi cu Soare

La Dobroteasa, pe malul Oltului, peste deal de Simburesti si impartind (oenologic vorbind) acelasi DOC, sta "Bolovanu" celor de la Vinarte, stabiliment de secol 19, cu o frumoasa si boltita crama subterana. Aici e patria cabernetului prim din portofoliul producatorului amintit, Soare pe numele lui, dar si a fratelui mai mic- Castel Bolovanu.

Primirea, turul, materialul didactic si subiectul ne-au fost puse la dispozitie de Ion Treanta, Sergio Faleschini, Costel Canaimisir, Iustin Urucu (foto, de la stanga la dreapta) si somelierul Stelian Stefan (care a reusit aproape in totalitate sa asocieze fiecarui vin un preparat care sa puna cat mai bine in valoare licoarea din pahare). 
Iar ca sa puna predicatul in propozitie au fost chemati oameni din zona scriitoriceasca si jurnalistica a vinului (printre care George Stanca, Mihail Galatanu, Valentin Ceafalau, Dan Micuda etc), dar si muzicala (Cosmin Tudoran). Speram sa facem acordul corect in cele ce urmeaza:

Cuvee d'Excellence Sauvignon Blanc 2012. Daca in editiile anterioare exista un delay in punerea pe piata a vinurilor albe din aceasta gama de top, intarziere cauzata de un complex de factori fie ei oenologici (fiind baricate intr-o oarecare masura si maturate), fie de marketing, iata ca acum s-a incercat o abordare mai practica,  mai varateca si mai de succes, as zice. Desi e lemn si aici, dar e mai istet. Sauvignonul 2012, DOC Mehedinti- Starmina, este produs pe ideea de prospetime si aduce arome specifice soiului- soc, iarba, piersici albe care se transmit si in gustul robust si usor gliceric, cu un final dominat de un iz acrisor-amarui, amintind de gutuie si de prunele cu gat. Se remarca printr-un bun echilibru si o prospetime reconfortanta. 84-85.

Nedeea 2011- cupajul original de negru de Dragasani, novac si feteasca neagra, toate fermentate patriotic impreuna- nu si-a domolit culoarea tinereasca rosie-purpurie. In rest, l-am gasit usor diferit fata de lansarea din toamna lui 2012. Presupun ca e interesanta lectura comparativa a notelor de degustare. Olfactiv si-a dezvoltat o tusa de ciocolata cu lapte si stafide usor de recunoscut si o fateta vegetala evidenta. In gust e plin, agreabil, cu tuse de ardei capia copt, si nuante pamantoase, vegetale. Destul de picant, piperat de final. 83 pct. 

Soare Cabernet Sauvignon 2007. Tot cu ocazia amintita (din 2012) s-a lansat si Soare 2007. Atunci parea nitel presat de impactul lemnului. Din fericire lunile scurse de atunci au estompat acest aspect si acum dpdv aromatic vorbim de esenta de rom, cerneala, pielarie, boia. Are un corp bun, cu taninuri care mai au nevoie de timp pentru "polisare"- in rest coacaze, afine, etc- cabernet serios, old-school. Am degustat in trecut 2005 si 2006. Pentru mine 2007 este superior. 87-89 pct. 

Au urmat cateva probe direct din baric, in ambientul frumoasei crame subterane. Eu unul, din experientele anterioare, ma feresc sa trag concluzii asupra acestora, deoarece vinul evoluaza diferit in functie de baric, iar rezultatul final e de obicei un monocepage, adica un amestec de vin din diferite baricuri. Un posibil Soare 2011 s-a prezentat frumos, poti simti cum se infiripa aromatica serioasa, dar e inca prea puternic, alcoolul nabadaios. Poate se va "roade", poate ca nu. Un Soare 2012 a parut si mai promitator, dpdv al puritatii fructului si al echilibrului. Pare insa ca va fi ceva mai light (sub aspectul taninurilor), ceva mai prietenos mai de jovial decat 2007.  Tot din baric am gustat un Castel Bolovanu 2011, tot un cabernet, tot din aceleasi vii, dar pe un stil mai adordabil, mai juicy, cu aromatica evidenta de cirese, afine, dar inca "patat" de influenta lemnului. Valoare buna, asa cum ne-a obisnuit. Ca un inside info, va zic sa fiti atenti la 2010. Deoarece nu va exista Soare, e posibil ca Bolovanu sa fie mai bun, tocmai din pricina "necazului" fratelui mai mare :) Chiar o sa-l caut si o sa-l iau la intrebari.

Reveniti la suprafata am fost bine tratati cu Prince Matei 2009, minunat asociat unui fraged muschiulet de porc insiropat (ca nu prea i-as zice marinat), iar tusele dulci, molatece, ale merlotului de Zoresti, cu pastise de ciocolata calda, poate capucino, corpul rotund, dens, dulceag si balsamic, cu fruct de pruna uscata visine si afine, s-au imbinat foarte bine cu asocierea propusa de Stelian Stefan.  Consider ca i-am interpretat corect ecografia in decembrie 2011, pe cand era in luna a 8-a:)  88-89 pct.

Finalul apoteotic ne-a adus in fata unui pahar de Sirena Dunarii 2001, un riesling italian de desert, din Golul Drancei, aproape de Dunare, produs din struguri botritizati, un vin cu 230 grame zahar pe litru care se tine in continuare bine, cu notele sale alchimice de fructe confiate lichide, uleioase, dar si finalul puternic, cu picanterii de cofetarie, ierburi aromatice si gutuie coapta. Peste 90 pct. 
Nici asocierea cu foie gras si dulceata de struguri n-a fost rea deloc! Si nici tortul aniversar (15 ani de Vinarte! La multi ani!) cu crema de zahar ars. Un vin special, cu aliura licoroasa, numai bun sa incheie o degustare reusita, si sa te puna- in umbra cramei fata de arsita de afara- intr-o stare de serenitate (indusa si lui Dan, dupa cum marturiseste). Sa o numim- atat cat o sa mai reziste stocurile- stare de "sirenătate".

Pe post de precizari "extrasportive" as mai zice ca e placut sa observi directie si concentrare. Fara milioane de etichete, fara figuri de ultra, mega premium cu vinuri din plante de 3 ani care sa coste 20 de euro, fara balbaieli pline de subintelesuri si de aroma strugurilor cumparati din Vrancea.

PS: La dus, in cele 7 ore pe drumuri, am fost in stare de sobrietate. In cele 7 de la intors, cum ziceam, in stare de sirenatate. Ultima e mai placuta, sincer!