FINCA LAS MORAS - Pinot Grigio (2015)

Un vin argentinian cu aromatica mai degraba fructata decat florala, cu pere si portocale, continuata intr-un gust din fericire mai robust decat asteptarile, bine inchegat in jurul aciditatatii. Potrivit consumului convivial, pentru ca hei! durerea de cap de a doua zi e preferabila durerii de cap snoabe dinainte: oare e mai bun cu zargan sau cu scoici? Sau cu salata caesar? Eu pariez pe-o vorba lunga si o noapte de vara.   

FINCA LAS MORAS - Malbec (2015)


Iata un Malbec de consum, dar foarte competent realizat, cu aromatica de magiun de prune, fructe negre, condimente din belsug si rosii confiate. Are o oarece suculenta, curgere rapida,  mai ales racit mai energic, si isi incheie recitalul pop cu un slow naiv-amarui. Argentinieni si-au construit o marca inregistrata si iata ca stiu s-o exploateze satisfacator la orice nivel.

Hoya de Cardenas Reserva Privada 2013 Vicente Gandia

Vincente Gandia e firma mare, cu mai multe crame. A plecat initial din regiunea Valencia-Alicante pentru a se extinde in 8 alte apelatii, cum ar fi Rioja, Penedes etc semn ca le merge bine. Si le merge bine pentru ca n-au facut vinuri deloc rele din zonele lor toride. Cel de azi e iubitor de carne rosie, pe care sa o inmoaie cu taninurile sale abundente, dar rotunde, cu aromatica puternica, de fructe negre de padure, prune si note lemnoase, vanilate. Gustul e robust, plin, cele 15% Cabernet sauvignon isi fac treaba, adaugand "fier" structurii. E surprinzator cum e atat de moderat nivelul de alcool, vinul arata in pahar mai musculos.

DO Utiel-Requena, Tempranillo-Cabernet sauvignon, 12,5%, ~55 lei, 85 pct

Un rosé surprinzător de la Balla Geza *

Pentru un iubitor al vinului aflat la un anumit nivel al “nebuniei”, vinul rose e doar ruda fashion a vinului alb. Un soi de alb cu arome de căpșune și frăguțe, privit condescendent când vezi paharul pe masa cuiva, în Centrul Vechi sau…oriunde. Chiar o risipă de struguri roșii, pentru că metoda cea mai comună de producere a rose-ului este presarea rapidă și contactul foarte limitat cu pielițele (de unde își ia culoarea), astfel încât un vin roșu care urmează din același material va fi mai dificil de făcut, întrucât ceea ce rămâne este “deshidratat” (LE: nu e un termen de specialitate. Cert este ca prin aceasta metodă vinul roșu va fi mai intens, mai “concentrat” decât dacă nu s-ar fi reținut partea pentru rose).

Crama Balla Geza se găsește în localitatea Păuliș, județul Arad. Din punct de vedere vinicol, vorbim de podgoria Miniș-Măderat. Balla Geza este numele proprietarului și oenologului. E un tip dintr-o bucată, dur ca vinurile roșii care ies din dealurile din spatele cramei. Cel putin așa pare la prima vedere, în intimitate, cine știe? – poate e un poet laureat. Nu prea cred, oricum – ca să administrezi 100 de hectare trebuie sa fii un tip mai practic. Deși are un simț al umorului sănătos, pe cuvânt!

Crama e fondată în 1999, primele vinuri pe care le-am încercat eu au fost din 2003. Poate cunoscătorii o recunosc și sub numele anterior: Wine Princess. Deși s-a făcut remarcat inițial cu o tăioasă Mustoasă de Măderat, un soi alb specific zonei, a surprins definitiv cu o Cadarcă, un soi cultivat mai ales în Ungaria, deși la Miniș are partea sa de istorie multiseculară. Însă confirmarea totală a venit prin Cabernet Sauvignon, Merlot (of, Doamne, oare câte sticle de 2007 am băut?) și mai recent și mai ales Cabernet Franc și Furmint (soiul alb titular pe postul de mijlocaș de creație în Tokaj). Există și o pensiune în aceeași incintă, unde seara se rotesc berbeci la proțap, nebunie ce să mai… e un loc bun de relaxare mai ales pentru cei aplecați spre plăcerile oeno-gastronomice de proporții pantagruelice:)


Oh, să mă întorc la rose, pentru că avem în față un astfel de vin. Sau nu? Ei bine, Balla Geza a produs sub această etichetă, nu un rose obișnuit, văratec, de terasă etc, ci mai degrabă un soi de verigă lipsă dintre rose și vinul roșu. Pe vremuri, exista în comerț ceva numit vin rubiniu, acum căzut în desuetudine. Păcat!

Ei, deși mai degrabă oranj, vinul de azi e cam pe acolo, adică un rose înspre roșu. Este produs din Fetească neagră și Cadarcă, două soiuri care la Miniș au condiții specifice. Solul și clima favorizează roșiile tenace, abundente în taninuri, care necesită ani și ani de maturare până să fie gata de consum. Din fericire, avem o scurtătură: acest pseudo-rose!

Iubitori ai roseului de Provence, nu disperați, se poate bea cu succes, deși aduce rotunjimi de cireșe și corcodușe în locul obișnuitelor înțepături de zmeură și căpșune!
Partea interesantă e că am gustat această etichetă anul acesta, dar din productia 2013 (în vechiul packaging, cu “pijama” protectoare de hârtie) și asta nu din rezerva cramei, ci din rafturile esoterice ale magazinelor și…minune! Deși nu era o soluție pentru cei căutători de prospețime intensă, vinul era viu, încă oferind plăcere unui anumit tip de băutor. Iar asta spune ceva despre licoare, în fond știți multe roseuri românești cu potențial de învechire?

Așadar, data viitoare când conspectați raftul pentru ceva deosebit, nu treceți cu vederea Rose Cuvee 2017 de la Balla Geza! Să facă vreo 30 de lei (29,99 sau așa ceva), 12,5% alcool, așadar prietenos. Mai face și plăcere, dacă suntem deschiși la diferit! Și dacă tot sunteți la raionul de vinuri din Selgros, vedeți că găsiți si Cabernet franc și Cadarcă, ba chiar și numita Mustoasă de Măderat!

*Articol aparut in cadrul campaniei Selgros cauta pasiunea 

KAIKEN - Terroir Series Malbec 2015 (Argentina)


Acest Malbec (ajutat de Bonarda si Petit verdot) se prezinta tumultos, rosu-rubiniu intens, cu reflexii violet, cu arome puternice de afine si mure si prune, cu o fateta de ierburi aromatice, cum ar fi cimbrul, dar si de lemn dulce. In gust se releva prietenos, catifelat, cu taninuri dulci.
Vinul are structura, dar deocamdata, din pricina tineretii, notele de fruct sunt cele care marcheaza vinul.
Foarte bun acum, insa are si timp sa se rafineze.

DO Mendoza, 14,5%, ~65 lei(magazine specializate si online), 88 pct

Syrah 2015 M1 Crama Atelier

Acesta e un Syrah romanesc bun. Ne este livrat intr-o culoare rosie-rubiniu cu reflexii purpurii, cu arome de cirese negre, mure si lemn uscat de stejar. In gust denota o corpolenta medie, cu taninuri amabile, integrate intr-o suculenta placuta. Un vin rotunjor, usor de baut. Sincer va spun, dupa ce am gustat recent mai multe vinuri de la M1, tare mi-as dori ca mica crama din interiorul cramei mari sa reziste intemperiilor legale. Vita de vie nu are nicio vina.

VICENTE GANDIA - Raiza Reserva (2013)

Chiar daca Vincente Gandia e mai degraba legat de Comunitatea Valenciana si podgoriile sale, iata ca in ultimii ani s-a extins si in alte podgorii renumite ale Spaniei. Si nu e una mai renumita ca Rioja. E un Tempranillo pur, cu 24 luni in baric si inca 18 de maturare in sticla, asadar nu a trecut prea mult de la lansare. Se prezinta intr-o culoare rosie rubinie, cu aromatica de fructe rosii confiate, vanilie, pielarie, frunze de rosie si un gust undeva intre finetea unei Rioja de moda veche si greutatea specifica zonelor litorale, mai toride. Nu e un vin rau deloc. Gandul la niste frigarui de miel si cartofi cu rozmarin ma cam chinuie sorbind si scriind aceasta recenzie. Nu faceti ca mine. E mai bine sa le aveti pe amandoua simultan 

Villa Wolf Pinot Noir Rose 2017


Primul lucru pe care trebuie sa-l luati in considerare este ca acesta este un rose din Germania. Al doilea ca este din Pfalz, care e o regiune particulara, mai calda, supranumita si "Toscana Germaniei".  Fiind un vin de volum si de larga circulatie, cei de la Loosen au evitat sa utilizeze denumirea germana a strugurelui, care ar fi injumatatit cumparatorii: Spätburgunder. Asa, de Pinot noir a auzit toata lumea. Totul la pachet e un rose care mizeaza pe prospetime, cu aromatica simpla, de fructe rosii, piersici si pepene galben, mai ales in atac si gust. Are un echilibru nu tocmai de balerina intre zahar si aciditate, dar sentimentul de prospetime salveaza multe. Un vin usor, fara stridente aromatice, de baut bine racit.

TORMARESCA - Neprica (2014)

Desi vorbim de un vin din Puglia, trebuie sa retinem ca Tormaresca este o investitie a respectatului ptoducator toscan Marchesi Antinori. E un cupaj de sud, cu Negroamaro si Primitiv ranforsat de coloana solida a unui Cabernet sauvignon. Daca luam prima silaba de la fiecare strugure, descoperim si e unde vine denumirea comerciala. Un rosu rubiniu intens, mustos, cu arome calde de patiserie, pe langa fructele negre si rosii (prune, capsune). Gustul releva taninuri moi, dulci-picante si o aciditate buna care echilibreaza edificiul. Nu stiu daca e standardul Antinori sau procentul de Cabernet, insa are un caracter aparte, nu tocmai comun vinurilor de zi cu zi. Eu l-am incercat la un burger si n-a fost rau deloc, insa va face fata la majoritatea pastelor cu sos tomat sau frigarui (de-ale noastre sau mai degraba turcesti).