Despre cum m-am dus sa ma intalnesc cu Charlotte, dar am ramas la baut cu Amaury

Am avut cele mai  bune intentii. M-am imbracat frumos, am cumparat un buchet de flori, pentru ca nu in fiecare zi te invita Charlotte in oras. Am ajuns la timp, o cladire veche din zona armeneasca, sun la usa, si cand colo deschide un tip bine, prezentabil, care-mi zice, nu inainte sa ma masoare critic din cap pana-n picioare: "Salut! Sora-mea inca nu-i acasa, a zis ca vine mai tarziu, dar  poti  s-o astepti inauntru daca tii neaparat" .  Am intrat oarecum stanjenit, m-am asezat intr-un colt. L-am vazut trabaluind cu tot felul de platouri pe tanarul Dragos Bercea, bucatarul finalist la Top Chef. Intre timp a inceput sa curga lumea, semn ca randevu-ul meu cu Charlotte a fost doar in capul meu. Si cand demisolul  de la Espace Minoux s-a umplut de lume, am incheiat reveriile livresti si am trecut la treaba. 
Surpriza pregatita de echipa SERVE a fost o verticala de Cuvee Amaury, din 2002 incoace. Cuvee-ul este compus, in functie de an, din sauvignon blanc si riesling italian, in zilele noastre cu ceva chardonnay alaturi, si in  anii mai vechi- fie doar din riesling, fie doar din sauvignon blanc.  
2011 este un sauvignon blanc, riesling si un strop de chardonnay, cu stragiu in baric, un alb vibrant, proaspat, aducand arome intense de soc, grapefruit roz, un gust plin, adanc, flamboaiant, in genul unui sauvignon blanc de rasa din Chile. Cred chiar ca mai e nevoie de putin timp ca sa-si desfasoare evantaiul aromatic. 88 pct.
2010 aduce a piersici, uleiuri parfumate, mere verzi, si adancimi gustative de pepene galben, pere, tuse vanilate. destul de intens si acid- 86
2009 e un vin mai rezervat,  cu flori de vita si lamaie. Gustul nu aduce aceeasi intensitate ca rudele mai proaspete, dar e fin, lemonat, apar si corcodusele galbene si bine coapte. Finalul aduce, chiar si la nivelul texturii,  a banana necoapta. 83.
2008- nu exista, si nici n-a existat, din cate am inteles.
2007- ei, aici s-a produs scizura cromatica si aromatica. Apare un nas matur, cu tuse de caise confiate, crini, se simte bine rieslingul, care pare de Rin, si nu italian. 84
2006- un SB, pare-mi-se. Nas evoluat, cu arome de gutuie si portocale, continuate in gustul plin si spre finalul usor tonic, amintind de grapefruit. O mica surpriza- 86. 
2005- e un riesling. Vine cu un nas ascutit de prune afumate si condimente (scortisoara e cea mai discernabila). Alcoolul iese usor din corp, iar finalul e pelinat (cam prea), persistent. 82
2004 e tot riesling, fara sauvignon. Aduce un nas frumos, mediu, cu adieri florale, minerale, tot cu prune afumate. Seamana oarecum cu 2005, dar e mai fin si mai agreabil pe final- citronat. 84.
2003- nas etilic, mentolat. Gustul in schimb e inca sustinut, robust, implica niste repere gustative amintind de masline verzi, mere si lamaie. Evolutia il face sa para excentric si interesant. 83.
2002- olfactiv aduce a vin dulce vechi, cu pastise de zahar ars. Gustul nu e la fel de seducator, amintind de apa tonica si de prune necoapte. E la capat de drum, dar inca se mai poate bea, fara probleme. 79

Charlotte 2010 a venit la sfarsitul sindrofiei, cand aproape n-o mai astepta nimeni, mai ales dupa frumoasa surpriza  verticala a celor de la SERVE. E un vin prea tanar pentru a fi receptat corespunzator, se simte ca lipseste cabernetul din amestec, vinul fiind mai feminin, mai unduitor si mai moale decat versiunile anterioare. Cateva luni aditionale in sticla nu i-ar strica.

A fost o seara spectaculoasa, cu multi colegi si prieteni, cu descoperirea inca a unui vin alb romanesc care confirma nu atat cu prezentul, dar mai ales cu trecutul. Iar aceasta continuitate in calitate, an de an, este ceva cu care nu se pot lauda prea multi producatori autohtoni.







credit foto: Bogdan Dobritoiu