Vreau sa va spun ca in lumea asta a vinului devine tare greu sa mergi la sigur. Feteasca e un soi de merlot, arsa, coapta, dulce, fara pic de prospetime de fruct. Feteasca regala ar putea fi sauvignon blanc, iar sauvignonul blanc ar putea fi uneori chardonnay sau viognier. Adica sa zicem ca vrei sa bei ceva light&fresh si cand colo dai peste o bomba. Ei tocmai de asta sunt multumit de acest mititel pinot blanc de Alsacia. Asteptam un vin mai putin intens, cu aciditate medie ca sa nu supere stomacul, ceva patina minerala (daca nu zici de ceva mineral in ziua de azi e de rau!) si exact asta am primit. Nas de flori albe si impresii usoare de mere si piersici. Gustul e destul de delicat, neintruziv, cu aliura sportiva, sanatoasa, proaspata, si cu final amintind de apele magneziene, picante.
17 lei, 81 pct, Lidl, Medalie de aur la concursul pe care-l tot aminteste Bernard Pivot in cartea lui despre vin, anume cel de la Macon. Concurs care intre noi fie vorba e destul de interesant organizat, intrucat se concureaza pe podgorii si apelatii. Adica aplicat cazului de fata- pinot blancul alsacian generic nu se intalneste in aceeasi serie cu un riesling grand cru, ce sa mai vorbim de un Chablis. Si sigur daca judeci asa, e posibil sa merite o medalie de aur prin comparatie cu fratii lui. Daca il comparam cu un sauvignon blanc din Chile, care o sa ne ia nasul cu impetuozitatea sa aromatica si papilele pe sus cu restul de dioxid de carbon, atunci sigur de unde medalie? Dar bine zicea candva jupan Parker- tata punctangiilor- punctele se dau unui vin in relatie cu fratii sai de sange, nu asa in general.
Din punctul meu de vedere nu te opreste nimeni sa punctezi dupa o scara universal valabila si care nu face distinctie intre o feteasca de Ceptura si un syrah de Rhone, sau intre o feteasca regala de Sebes si un torrontes argentinian. Dar mi se pare sincer mai putin relevant decat meciul local. Care, in cazul Romaniei, nu prea poate avea loc- deoarece in multe podgorii nu poti sa faci un campionat din doua echipe, una cu buget de 50 mil euro si una de amatori. Cu toate acestea vedem unele initiative-cred ca in Satu-Mare exista asa ceva- apoi si concursul de la Focsani ia in calcul mai degraba vinurile vrancene (desi se vrea concurs national, international, galactic, etc). Mi-as dori sa existe ceva asemanator si in Dealu Mare unde sunt mai multi producatori de inalta calitate. Plus ca nu se stie de unde sare iepurele. Daca vine nea Gheorghita cu un merlot fantastic si ia aur? De ce nu? Se poate obtine ceva interesant si fara inoxuri si drojdii selectionate. O sa-l caute dupa vreo doi pasionati? O sa-l caute! Dar pentru asta ar trebui sa existe ceva ce ne lipseste- consiliile care sa administreze regulile unei podgorii anume, sigur in liniile generale trasate pentru toata lumea. Asa e si in Franta si in Spania si in Italia. Cine ar putea sa stie mai bine decat podgorenii din Dragasani ce gust ar trebui sa aiba cramposia?
Observam ca institutiile centrale nu fac o treaba prea buna. DOC-urile se obtin cu o usurinta ametitoare. Varietate exotica, de n-a vazut-o Romania de cand e ea, primul an de recolta, primul vin- si iata direct DOC? Despre ce vorbim noi aici? Cum sa progresezi in maniera asta? Si mai mult- cum sa conservi zestrea ampelografica daca orice venetic capata statut de DOC instantaneu? Saracul Aime Guibert cu al sau Mas de Daumas Gassac, cere de 30 de ani un AOC mititel pentru cabernetul lui dintr-o comuna din Languedoc. De pomana ii iese extraordinar si tine 30 de ani fara probleme. Nu dom'le, in Languedoc nu exista cabernet sauvignon in lista AOC deci mai depune o petitie si la anul si la multi ani, poate ne razgandim.
Va inchipuiti un consiliu de reglementare romanesc care sa aiba un astfel de site, disponibil in vreo 15 limbi? Si pe care site sa gasim prezentarea vinurilor specifice in format video precum cel de fata?
5 comentarii:
George
Totusi este o misintelegere generalizat in tara asta despre DOC-urile si vinuril IG.
Faptul ca au atins status de DOC sau IG, nu este sub nici o forma o comentariu sau guarantia de calitatea.
E doar o informatie despre locul de unde provin.
Poate ai noroc si alegeti o vin dintre o DOC unde toate producatorii de acolo fac vin bun (stiu si eu unele asemena doc urile, sau pot sa ai ghinion sa fie variatile foarte mare in cadrul DOC.
Atat in Romania si orunde in europa
Dupa mai bine e systemul in Australia sau America unde producatorul este luat drept indicatorul de calitatea si nu regiune.
Philip Cox
Philip, aceasta intelegere eronata este incurajata de producatori si de comunicatori ai vinului. Eu unul am fost martor la cateva prezentari de vinuri in care reprezentantul cramei respective, uneori membru ADAR, incuraja publicul sa cumpere vinuri cu bulina DOC, deoarece reprezinta o garantie. Si sigur si in Franta un AOC nu inseamna mare lucru. Poate fi un vin generic, lipsit de originalitate sau o mica opera de arta. Poate costa 3 euro sau 300. Insa mai peste tot DOC-ul are si rol de conservare a traditiei, de certificare a unui mod de lucru, a unor cupaje sau soiuri traditionale. Ori la noi nu se intampla asa ceva deloc. Primul venit, primul servit. In final, vreau sa spun ca sunt primul care sa recunoasca relativa inutilitate prectica a acestor indicatii de pe eticheta. Bem vinuri excelente IG si porcarii cu DOC pe eticheta. Faptul ca este certificata provenienta dintr-un areal nu incalzeste pe nimeni. Sau n-ar trebui, daca tine la banii lui.
George.
Da , aveti dreptatea. Sunt foarte multe comunicatorii si vazatorii de vin care propaga unele povestii despre DOC care sunt departe de adevarul
Eu nu sunt convins ca functioneaza bine nicaieri in Europa, am vazut unele vinurile din AOC urile foarte cunoscut Francez care variaza de la posirca la vinurile foarte bun, si cu aproximative acelasi etichete.
Ar trebuie sa fie doar o guarantia ca vinul este dintre o anumita areal viticultural si dintre o anumita soi, si nici asta nu e sigur la multe vinurile din Romania.
philip
Mai exista si metoda vinului importat si imbuteliat sub brand-ul unui producator roman, brand care trimite la traditie, la istorie etc. Nu zic care :))
Apropos, azi am dat 100 de lei pe Uberland 2011. Am auzit ca e tare bun.
George
La un vin comercial, eu cred ca brandul este important, si trebuie sa fie guarantia calitatea vinului, nu zona sau IG sau DOC. Exact cum vam spus mai devreme asa cum functioneaza sistem in pietele matur, america, australia anglia e.t.c Pe exemplu Lidemans sau Yellow Tail- brandurile mari australian au imbuteliat vinurile din afira de sud, chile si respective noua zealanda sub marcile lor fara probleme. La fel cu Gallo sau Wine Group din sua.
Daca este o brand de vin comercial si contine un vin bun din chile, spania , orunde - si scrie pe eticheta este legal si correct. Daca e o vin de macedonia si eticheta scrie DOC undeva din moldova nu e correct.
Eu abia astept mult dezbatut legea noua de vie si vin sa treca de parliament, ca sa putem facem vinurile comercial cu vin de soi,- adica cupaje din acelasi soi din differite regiunele. Pe exemplu eu pot sa imbuteliaza cabernet din vie noastra in recas, cupajat cu cabernet de la vie noastra din minis,- si scriu cabernet- vin de Romania. La nivel comercial cred ca clienti fie in Romania fie afara deja nu inteleg sistem cu doc si nu are niic o valoare. Vor brandurile de vin care le pot identifica ca find o stil si calitatea de vin constant.
E altceva la vinurile mai pretentious gen uberland (multumesc pentru apreciere,- acolo intradevar cand incercati sa faceti o vin de absolut top, este foarte important sa acentueaza characterul zonei de unde provin strugurii si sa le valorifica.
Philip
Trimiteți un comentariu