Solo Quinta 2009 Cramele Recas

Vin alb sec, 13,5%, 60-70 ron, sau mai mult, in functie de unde il luati.

In degustarea vinurilor Cramelor Recas, ocazionata de vizita in Banat, de care va spuneam acum ceva vreme, a fost prezentat si vinul alb etalon “Solo Quinta” editia 2009. Cum ritmul degustarii a fost foarte rapid, nu m-am putut apleca asupra acestui vin cu atentia pe care as fi dorit-o. Asa ca, in urma cu o saptamana, m-am gasit intr-un depozit de la marginea Galatiului, urcat pe raftul de sus cu ajutorul unui motostivuitor, in cautarea unei sticle.

Poate déjà stiti, Solo Quinta 2009 este un cupaj ametitor din Sauvignon blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Feteasca regala si o mica cantitate de Merlot vinificat in alb. Este ciudat cum atatea soiuri diferite pot da un vin atat de omogen. Sigur, prezenta Merlotului e mai mult de fason, dar ca instrument de marketing a functionat: in toate notele de degustare se aminteste de prezenta unui soi rosu in acest vin alb. As vrea sa spun ca am sesizat note de fructe rosii de padure, etc, dar n-am facut-o.

E un vin alb extrem de agreabil, dar probabil din cauza aportului untos al chardonnayului capata si o “greutate” care il face profund. Sauvignonul ofera corpul varatec, suplu, fin si lin curgator, iar muscatul si feteasca aduc si ele un reziduu al caracterului lor aromatic, de boaba de strugure coapta. Nasul aduce a grapefruit, fructe exotice, e ca un viogner de lumea noua discret, plus ceva indicii florale. In gust baza este de citrica fina, sa zicem lime sau grapefruit copt curatat cu grija (de unde doar o iluzie de amar), caisa si piersica, pepene galben si acea combinatie de lemn/vanilie si boaba de tamaios pe care eu o asociez fumului de tamaie (si care, involuntar, ma umple de smerenie), si pe care o regasesc cu placere in albele baricate de oarece tinuta. Finalul durabil, moderat citric (lime si grapefruit) este si usor condimentat. O impresie buna, de vin lucrat, in egala masura profund si reconfortant.

Sa nu gresiti- acesta este un vin de calitate. Poate ca pretul este intimidant, dar sunt atatea albe straine care se invart in jurul a 100 de lei si care te fac sa te intrebi de ce dumnezeu costa atat, incat il plasez de partea luminoasa a vietii. De asociat cu suspectii de serviciu: pui, peste, fructe de mare, desi nici cu un piept de curcan fragezit frumos, nu mi-ar fi rusine.

88 pct.