Kant poate dauna grav sanatatii si alte recomandari

Daca va place sa va fie recomandate lucruri bune iata aici cateva:

Nu, nu sunt filme cu vampiri. Sunt trei filme scrise si regizate de catre Richard Linklater. Sincer, daca te uiti la el, asa din poze, n-ai zice ca in domnia sa sade atata a. romantism, b.  experienta in speologia amoroasa, c. inteligenta si amuzanta radiografie a relatiilor amoroase (in primul), de regasire (in al doilea), respectiv de anduranta (in al treilea).  Protagonistii sunt aceeasi (Ethan Hawke si Julie Delpy), evident in momente diferite ale vietii lor (care corespund! adica actiunea din al doile film se intampla dupa noua ani de la primul, si tot asa). In rest ce sa va zic, sunt talking movies, adica pelicule in care actiunea, trama, cum vreti sa-i spuneti se desfasoara aproape integral  in si intre dialogurile celor doi amorezi.  Oamenii vorbesc in total vreo 6 ore, dar la capatul acestora, o sa aflati ce nu stiati despre viatra de cuplu, ori sentimentele duioase si nu numai, fie o sa va recunoasteti in vreuna din variante. Oricum ar fi: thumbs up! 

Adrian Georgescu, Cateva sfarsituri de lume (Humanitas, 2011). Adrian Georgescu isi desfasoara activitatea in domeniul jurnalisticii sportive, asta ca sa nu alung lumea definitiv spunand de-a dreptul ca e ziarist sportiv. In ciuda acestui fapt, dupa cum stau marturie si treburile pe care le pune pe facebook, rotitele se misca acolo sus, in mansarda, locuinta despre care (dupa ce am platit 9,99 pentru varianta electronica a cartii) pot depune marturie ca e bine mobilata. Cartea de povestiri scurte, sau- in fine- de fictiuni (unii ar spune chiar roman, avand in vedere unitatea subiectului si recurenta unor personaje), a aparut in seria "Rasul lumii", ceea ce ne da o indicatie destul de clara ca n-o sa ne aruncam deprimati de la etaj dupa ce o citim, chiar daca si din titlu putem deduce ca tema unica a tuturor povestirilor este...da, ati ghicit- sfarsitul lumii! Sfarsit, din diverse perspective. Fie e un sfarsit adus de o revolutie a masinilor (nu ca in Terminator ci mai casnic, adica autovehicule, frigidere, aspiratoare, etc), a microbilor, virusilor si alor ganganii, sau ca dezastru povestit de o particula elementara. Finalul ne arunca intr-un melanj de Phillip K Dick si Ilf si Petrov, Matrix si Tarkovski, cu o idee fecunda- un personaj de roman politist care se revolta impotriva scriitorului, desi dpdv al subiectului e nitel off-topic. Gasim presarate ici-colo mici mostre de scriitura mare, intensa, de parca Adrian Georgescu ar fi vrut sa ne demonstreze ca se poate mai mult, ca eruptia unui set de pase rapide si precise intr-un meci de fotbal jucat nu tocmai la intensitate maxima. In rest, mult umor, cand hatru, cand foarte destept. In concluzie, o debut distractiv si datator de asteptari. Deci, pe el!

Acesta stire delicioasa. Cred ca numai in Rusia doi oameni se pot lua la bataie, dupa care sa se si impuste (e drept, amical, fara sa se omoare), deoarece opiniile lor cu privire la Critica ratiunii pure de Immanuel Kant nu corespundeau. Toata treaba s-a intamplat in timp ce respectivii stateau la coada la bere, intr-o zi de duminica, in orasul Rostov-pe-Don. Adica discutiuni filosofice in contradictoriu si destul de aprinse am avut si eu la vremea mea, dar sa ma iau la bataie din pricina asta, marturisesc ca nu.  Ma gandesc ca cei doi cetateni se certau daca adevarul afirmatiei "berea este buna" necesita o cunoastere apriori sau aposteriori. 
Rusia...ce tara, domnule, ce caractere!