Un supravietuitor: Red Paradox Merlot 2005 de la Vinarte

"Red Paradox" ? Sunt sigur ca exista o explicatie pentru denumirea acestui merlot de Zoresti. Dar sa n-o cautam prea tare, intrucat paradoxul a fost rezolvat printr-o metoda infailibila: desfiintarea.
De fapt, (putina lume stie!) acest Red Paradox este adevaratul frate al lui Prince Matei (thriller, soc si groaza). I-a ramas doar ce nu a luat celalalt, trista viata. Înăbuș din fașă (iata, tot chestiune de maternitate!) pista telenovelistica. pentru ca nu-i asa?,  la vinuri toate astea chiar functioneaza si nu se supara nimeni, fratele mai oropsit nu devine un crunt interlop, geamanul rau etc. Paradoxul (precum urmasul sau din prezent- Merlot Villa Zorilor) e produs din strugurii sau din vinuri care nu intra in componenta varfului de lance de la Vinarte. Ca sa inchidem paranteza, sa zicem ca 2005 a fost singurul an in care Red Paradox a fost stapan pe situatie. Fratele mai mare nu s-a produs, din pricina unui recolte nu prea generoase si care nu a satisfacut standardele de calitate ale producatorului.  Tocmai de aceea, in acest caz, ezit sa spun ca avem de-a face cu un vin de clasa B. 
In fine sa nu cerem prea mult de la 18 lei, cat costa acest vin in Metro, unde se gasesc simultan- 2005 si 2008. Stiind ca a stat, oho!, mult si bine in rafurile respectivului hypermaket, nu eram insa pregatit sa abandonez speranta si bine am facut, pentru ca acest vin de 8 ani s-a dovedit o frumoasa expresie  de anduranta si caracter. E daca vreti ca o gran reserva spaniola gasibila in Kaufland si care a cauzat placute surprize blogosferei. Si e un exemplu ca, fie problemele de cash-flow ameliorate, si producatorii romani ar putea arunca pe piata vinuri maturate, un segment de piata aproape in totalitate lipsa. Si nu vorbim de pseudo-vinurile de colectie, naclaite cu praf si in mare parte de nebaut, vinuri cumparate de niste smecheri la un pret de nimic din vagaunile statiunilor de cercetari si puse pe piata la preturi care cauzeaza zambete, mai putin celor care il cumpara pentru ziua de nastere "a lu' dom' director".
Asadar, un vin de un rosu rubiniu frumos, stralucitor, cu o aromatica conforma cu asteptarile, de foaie de tutun, fructe rosii coapte, pielarie si carne uscata. Un gust suculent, cu nuante de cirese, tuse vagi vanilate, afine rosii, ciocolata, dar si un caracter usor ierbos, aromatic si  diafan, mai ales pe final. Inca viu, cu acea baubilitate ridficata a vinurilor rosii polisate de timp. 6 luni in baric, 13 % alcool. 
In concluzie, as zice ca pe piata exista mai multe astfel de vinuri romanesti cu rezistenta medie la timp si intemperiile specifice statului ani de zile vertical, sub lumina becurilor, in raft. Doar ca identificarea unui astfel exemplar tine mai mult de noroc decat de stiinta. Sigur, trebuie sa te uiti un pic la el, sa compari nivelul de lichid fata de alte exemplare, sa incerci sa identifici culoarea, ceea ce nu-i usor, prin cromatica inchisa a sticlelor. 83 pct.