Crisalida s-a deschis: Vitis Metamorfosis

Crama Vitis Metamorfosis, investitia celor de la Marchesi Antinori, nume cu greutate in peninsula, si-a deschis portile festiv pentru prima data in fata unui numar mare de invitati din toate categoriile: presa, oameni de afaceri, personalitati publice sau oameni din industrie. Ironia face ca insusi patronul- adica marchizul Antinori- n-a mai ajuns la inaugurare, din motive de sanatate. Oricum familia a fost reprezentata prin Albiera Antinori (vicepresedinte Antinori), cu suportul atent al presedintele Vitis Metamorfosis- Giancorrado Ulrich.

Pentru cine citeste in cifre, sa amintesc cateva: 100 de hectare cu vita de vie, 350 de mii euro a costat preluarea centrului de vinificatie de la Halewood, 2,5 milioane euro renovarea si utilarea, 1000 tone capacitate de productie (adica aprox 1,5 milioane sticle). 
Oenologul cramei este Fiorenzo Rista, nume cunoscut in industria autohtona, dupa ce a vinificat in trecut pentru Vinarte si Halewood, printre altii.

Stiti desigur ca initial Vitis Metamorfosis a fost un joint-venture intre Halewood si Antinori, dar odata incheiata modernizarea cramei- cei doi producatori si-au vazut separat de drum. O serie de vinuri, cum ar fi gama Cantus Primus, formata dintr-un cabernet sauvignon si o feteasca neagra exista pe piata de cativa ani, ca sa nu mai amintim de "Fluturi si farfalle", gama de retail. Dar niciodata nu mi-a fost clar cat era Halewood in acele vinuri si cat Antinori. Mai ales ca unele aveau IG Colinele Dobrogei. De acum incolo insa este destul de clar. Gama entry-level a fost redenumita "Fluturi", chestiune care aduce un plus de simplitate. Nu cred ca am fost singurul care a remarcat in trecut bizarul denumirii gamei. Vinurile de mijloc sunt acum "Viile Metamorfosis".

Dintre licorile degustate as mentiona feteasca regala 2013 din Fluturi, vin bio, de retail, cu pret sub 20 de lei este reusit, modern, direct si impetuos aromatic, apoi cupajul de Feteasca Alba&Sauvignon blanc 2013 din gama imediat superioara- Viile Metamorfosis (undeva pe la 30 de lei), un vin care s-a dovedit un bun companion de vorba lunga (poate prea lunga, dar asa-i cand se vad oamenii rar), dar aducand si o finete in plus, gustativ de partea citrica a vietii, dar fiind plin si rezistent, chiar la temperaturi de servire mai ridicate. Merlotul 2012 din "Viile..." e un vin care are nevoie de putin timp pentru a deveni un merlot tipic, suculent, rotunjor si usor de baut. Initial, fara aerare, a parut cam morocanos.  Si in fine, mult mai interesante, firesc si prin prisma pretului cerut (60-70 lei) au fost cele doua Cantus Primus, in special feteasca neagra 2012, care ofera o suculenta fericita, de mure, prune si cirese, un mix picant si curgator fara ca impactul lemnului sa fie prea intens. De altfel, la o vorba tarzie, dupa eveniment, Giancorrado Ulrich a explicat ca expresivitatea nativa a strugurelui e ceea ce urmaresc in vinificare, pe langa accentul pe soiuri autohtone, cel putin pe partea de marketing. De altfel, cum stim inca de la Goodwine, din primavara, exista si un negru de Dragasani promitator, acum inca in faza de maturare. Ca veni vorba, exista si alte game care vor apare mai tarziu, in toamna, cum ar fi "Coltul Pietrei".
Alte vinuri oferite spre degustare publicului au fost un rose si un cupaj de muscat si tamaioasa, ambele din "Viile", vinuri ok, dar care nu mi-au retinut atentia pentru inca un pahar. Desi foarte multi invitati au plecat acasa tocmai cu cele doua. E bine ca exista oferta pentru toate categoriile de bautori.

In rest, as zice ca daca e ceva care sa dea incredere ca vinuri remarcabile vor iesi din crama de langa Mizil, e tocmai implicarea Antinori, producator cu o traditie multiseculara, care n-ar fi ajuns atat de mare si nici atat de renumit fara un management atent la context.




Giancorrado Ulrich