Jurnal de concurs: Premiile Vinul.ro 2013

Saptamana trecuta, de luni pana vineri, am fost jurat la Premiile de excelenta Vinul.ro. A fost prima oara. De fapt, a fost si prima oara cand am degustat vinuri pe nevazute, la Galati nefiind chiar ultima moda.
Una peste alta, vreau sa va spun ca a fost o experienta foarte frumoasa. Nu atat jurizatul in sine, care este mai mult munca decat distractie, cat relationarea cu oameni avand aceeasi pasiune.
In caz ca va intrebati, am fost repartizat in comisia prezidata de jurnalistul elvetian Pierre Thomas, om cu vreo 20 de ani de experienta in domeniu. Ceilalti "comisari" au fost Rares Marinescu (membru Adar, proprietar de magazin), Emil Manea (managerul restaurantului Charme din centrul vechi), Bogdan Dumitrescu  (somelier) si Cosmin Tudoran (om de bine, sofer, cantaret, blogger). Ca sa zic asa am fost colegi de munca patru zile.  Lista completa a juratilor poate fi accesata aici.
Sa va spun pe scurt care a fost rutina: trezit ora 7.30. Mic dejun. Ajuns la casa Vernescu. Munca incepea la ora 9, in fiecare zi. Intr-una dintre sali- mese rotunde, cu numele noastre pe masa, ca la nunta:), trei pahare tip OIV, fise de degustare si o foaie pe care sa ne notam pentru noi punctajele si alte mentiuni. Seriile n-au depasit zece vinuri si au fost organizate pe categorii de pret. Adica chestiuni de tipul "albe demiseci non-retail 3-5 euro" sau "vinuri rosii seci de retail de peste 10 euro". Servirea s-a realizat de un corp de somelieri, sticlele au fost secretizate, imbracate in "pijamale", juratii neavand cum sa stie ce vin anume degusta. Dupa fiecare serie se facea o pauza de 10-15 minute. Numarul de vinuri pe zi fiind de vreo 30-40 maxim, totul durand cam pana la ora 12, asadar efortul a fost sustenabil. Dupa care: pranz, program de voie, apoi in fiecare seara cate o cina, in care cate un producator si-a etalat vinurile. Dupa prima seara, dinaintea primei zile de concurs, in care fiecare jurat a adus cate o sticla pe care s-o ofere celorlalti la restaurantul The Gang, am avut opriri pe harta carciumareasca a Bucurestiului la Zexe- cu vinuri de la M1, la Casa Doina- cu Davino si la Van Gogh Cafe- cu Avincis. Apoi, in diverse configuratii mai restranse, ne-am mai bucurat de ospitalitatea altor locuri frumoase, cum ar fi Charme (via Emil Manea) si in ultima zi, dupa ceremonia de premiere, cu Ryan Opaz (catavino.net) si Radu Rizea- Beraria La 100 de beri si Absintheria Sixtina (ambele via Bogdan Tanasescu), unde experientele senzoriale au atins cote alarmante si s-au soldat cu neasteptata bucurie a lipsei durerii de cap a doua zi. 
Bun. Despre competitia in sine, as vrea sa subliniez ca oamenii de la Vinul.ro (Valentin Ceafalau, Cezar Ioan, Horia Hasnas) au jucat pe toate pozitiile si au avut grija ca toate sa mearga unse. Despre vinuri...prefer sa va zic mai multe intr-o postare separata. Oricum lista cu premiatii a aparut deja pe site-ul Vinul.ro
O sa zic doar ca atata apa ca la acest concurs de vinuri n-am baut niciodata:) Au fost si cateva vinuri pe care le-as reincerca cu placere, dar si multe (cam prea multe) pe care sper sa nu le mai gust vreodata, ceea ce va doresc si voua. Am remarcat si multe variatii intre vinuri pe care le-am incercat cu alte ocazii si felul in care s-au prezentat in concurs. Apoi, nu vreau sa fiu malitios, dar nu pot intelege de ce vinuri care se gasesc in marele retail au fost inscrise de producatori in sectiunea non-retail, adica cu probe trimise de la crama. Unii dintre dvs. intuiesc unde bat, nu insist aici. Sau mai bine zis, eu unul pot intelege, dar as prefera sa n-am dreptate in rationamentul meu. Obiceiurile proaste mor greu, cum se zice. 
Dar, ca sa incheiem mai optimist, intr-un final, dupa acest concurs sunt incredintat de utilitatea acestor manifestari. Pot scoate la iveala cateva diamante din noroi, dar si sa confirme cateva vinuri de o calitate mult mai mare. In final, e si o doza de sansa. Punctarea depinde mult de vinurile dinainte. Dupa 4-5 dezastre orice ar urma dupa ele cat de cat potabil o sa ia mai mult decat ar fi meritat in alta circumstanta.
Mai vorbim. Sunt multe de spus.