Pesquera 2009 Crianza, putina istorie si note de degustare de la Alex Ferguson

Alejandro Fernandez este un nume caruia intreaga podgorie Ribera del Duero ii datoreaza destul de mult. Podgoria, aflata in centrul-nord spaniol, nu are renumele unei Rioja, ca sa fim sinceri. Pana prin anii '70 Ribera producea vinuri mici, de volum, in special din garnacha. Ei, in 1970 domnul Alejandro si-a fondat crama si a inceput sa produca vinuri din soiul tempranillo, si cu orientare spre segmentele superioare ale pietei. La scurta vreme, eforturile sale au fost urmate de alta crama care va deveni un etalon al zonei- Arzuaga Navarro, si incet-incet perceptia a inceput sa se schimbe. 
Sa mai amintim ca abia din 1982 Ribera del Duero are statul de DO ("denomination de origen"). Tot din acelasi an a inceput sa straluceasca o crama veche, dar care pana atunci nu intrase in "patrimoniul" universal al vinului- Vega Sicilia. Si de atunci tot straluceste, atat de puternic, incat a devenit inaccesibila bietilor muritori (sortimentul "Unico" se vinde an de an- la peste 200 euro/sticla). Si vinurile cramei Pingus au preturi (si punctaje) la fel de...nerusinate.  
Producand vinuri fructate, dense si puternice, Ribera a intrat rapid sub ochiul lui Sauron- Parker, Decanter si Wine Spectator propulsand podgoria spre notorietate. Vinul de azi este un clasic si- daca va intereseaza astfel de lucruri- este unul din vinurile preferate ale lui Alex Ferguson, legendarul manager al celor de la Manchester United, de la care avem si o mica nota de degustare. "'My favourite wine is called Pesquera, which comes from a lovely little Spanish wine-making region,' said Ferguson. 'It's a gorgeous red, which is very fruity; I recommend you try a bottle.' (sursa: aici). 
Sa stiti ca nu e o descriere rea deloc, chiar daca lapidara. As putea adauga amanunte de tipul mure si prune, cirese negre, un gust cu tanin dulce, picant, ca un sos asiatic si o remanenta foarte placuta, de fruct proaspat, suculent. Vin extrem de baubil, cu fruct, cu tuse condimentate, agreabile, lung pe final si cu o impresie catifelata, fara astringenta sau alte asperitati. 14% alcool, desigur ascuns bine printre faldurile opulente ale licorii. Atribute ca "mare", "puternic", "rotund" si "dens" s-ar putea succeda in mod natural. 
In concluzie, la 15-20 de euro e un vin de peste 90 pct (91, parerea mea) si o incantare la o vorba mai lunga, cum si a fost intr-o seara cu prietenul Ciprian de la care am "imprumutat" si paharul cu licoarea si fotografia de fata. 
Hai noroc si Buena suerte!