Cea mai buna oferta. Purpura Valahica 2009 DAVINO

"La migliore offerta"  (pe englezeste- "The best offer") este noul film al regizorului italian Giuseppe Tornatore. A mai regizat in trecut Cinema Paradiso si Malena, asta ca sa numim cele mai celebre realizari ale sale. "Cea mai buna oferta" beneficiaza de un cast international format din Jim Sturgess, Geoffrey Rush, Donald Sutherland si Sylvia Hoeks. Pe scurt Virgil Oldman (personajul lui Geoffrey Rush) este un maestru de licitatii celebru in bransa lui. E si un foarte fin evaluator, reusind dintr-o privire sa  faca diferenta intre autentic si fals. Oldman este solicitat sa evalueze o colectie de arta aflata intr-un adevarat palat cazut usor in decrepire. Proprietara, de care se inamoreaza incet-incet, sufera de agorafobie severa si jumatate din film nu o vedem (nici noi, nici Virgil), ci o auzim- ba vorbind la telefon, ba din spatele unei usi zavorate. Oricum, n-o sa va stric placerea vizionarii spunandu-va prea multe. Pe scurt- filmul e genial, atat ca realizare tehnica, dar mai ales datorita inselatorului subiect. Film de dragoste, suspans, crime-movie? Avem de toate, pe rand si in final toate la un loc! Sincer sa fiu am avut pe alocuri reverii hitchcockiene. Si apoi jocul, in special al lui Rush, e desavarsit, nu ca as fi avut vreun dubiu inainte.

Am fost inspirat sa deschid pe post de combustibil cultural- feteasca neagra de la Davino, deja cunoscuta Purpura Valahica, editia 2009. A mers cu filmul foarte bine. E la fel de inselatoare, de schimbatoare, dar o realizare oricum ai lua-o. Vinul are o culoare rosie rubinie cu reflexii purpurii. Olfactiv debuteaza cu tuse inchise de pielarie, carne afumata, boia, lemn, dar dupa ceva vreme(si va recomand putina rabdare) se deschide in arome  clare de fruct- pruna si cireasa neagra fiind cele mai evidente. Apar si nuante bine integrate de baric, in special vanilie, dar si, mai ales pe final, picanteriile obisnuite ale fetestii- piper si un pic de scortisoara. Gustul e rotund, invaluitor, de corpolenta si taninozitate medie, cum si trebuie, cu un laitmotiv de pruna mai degraba bine coapta decat uscata, si aciditate de visina. E un vin elegant dar jovial. Face in jur de 80 de lei si 89 pct.

In final, pot zice ca sunt foarte multumit: macar azi blogul isi justifica numele. Unde mai pui ca am urmarit un film bun si am gustat un vin la fel de bun. 
Ceea ce va doresc si voua!