La Goodwine. Editia noiembrie 2010

Sambata, la ora 6 dimineata, m-am trezit cuprins de un sentiment de sarbatoare (temperat de faptul ca-mi cadeau ochii in gura, fire boema, nah!). Si am plecat spre Bucuresti pe drumurile nationale ale patriei si 3,5 ore mai tarziu ma gaseam printre standurile de la targ.
Cum intri- dadeai de standul Murfatlar, unde niste picioare lungi iti ofereau pahare cu picior lung. Pacat ca in afara de prezenta ingenua si placuta a respectivelor, nu era nimeni de la Murfatlar sa dea o informatie, ceva. Am profitat de ocazie ca sa gust cabernetul Arezan. Avand in vedere pretul destul de mare, nu cred ca-l voi cumpara vreodata. Ne miscam. La Vinchile am ramas placut surprins de sauvignonul blanc Santa Carolina Reserva 2010- foarte expresiv. La Rotenberg am gustat noul Emeritus 2007 dar si Rotenberg 2007. Acuma, oi fi inteles eu gresit care si cum, dar Emeritus a parut baricat prea intens, in vreme ce merlotul fanion, pe care l-am gustat in premiera, e ok, chiar si in pretul lui. La Serve, am purtat discutii interesante cu Dan Savulescu, Louis Heriard Dubreuil (directorul comercial si nepotul proprietarului- contele corsican), si oenologul Aurel Rotarescu, udate de o degustare rapida a vinurilor din portofoliu. Mi-au ramas in amintire Cuvee Amaury 2009, rose-ul Terra Romana 2009, Millenium, dar si o feteasca alba foarte buna (am si scris despre ea mai in vara), nu mai vorbesc de Cuvee Charlotte.
Cramele Recas a organizat o serie de prezentari ale vinurilor pe care le importa, intr-una din salile de conferinta ale hotelului. Eu am participat la cea in care winemakerul italienilor dela Picini, d-l Santo Gozzo ne-a prezentat trei ipostaze ale strugurelui sangiovese. Poggio Teo 2004, un chianti clasico, Brunello 2005, si un brunello riserva din 2004. Toate sunt vinuri bune, complexe, desi cu exces de fruct si vanilie, bombe aromatice, glicerinoase.
Intors in sala mare mi-am continuat periplul, remarcand in haotica mea odisee printre standuri, un sauvignon blanc argentinian-Michel Torino 2009, un carmenere Aromo 2007 (private reserve), un barbera d'alba de la Tenuta Carreta dar si un foarte bun barolo din 2004, shirazul de la Corcova- un vin onorabil, desi tot cupajul de cs si merlot mi-a ramas in ordinea gustometrica cu steluta. De la Oprisor am gustat Semerenie 2009, un vin foarte prietenos, usor de baut, dar am si ramas un pic dezamagit de Cabernetul din gama Oltenia profunda, cam profund baricat. In aceasta ordine de idei trebuie sa marturisesc ca dupa un numar insemnat de mostre degustate, oboseala senzoriala sta in calea receptarii corecte a unui vin, doar notele mai stridente atragandu-mi atentia. De aceea, cred e una sa bei un pahar si sa discuti cu el, intr-o placuta lentoare, si alta este sa-l arunci in papile cu rigoarea unei competitii sportive. De aceea, nu ma grabesc cu concluziile asupra vinurilor degustate, unele avand nesansa sa vina chiar dupa altele cu arome mai puternice si dominante.
De la importatorul Heinrig trebuie mentionate shirazul australian Peter Lehmann, dar si surprinzatorul si catifelatul zinfandel californian de la Gallo- Rancho Zabaco 2007. De la Winero, Alira 2009 si-a confirmat calitatea, desi acum, aproape de imbuteliere, parea usor "zdruncinat". Oricum, BV-ul bulgaresc al acelorasi este un vin de zile mari (si daca fiecare zi e mare in viata dvs. va felicit pentru situatia financiara in care va aflati:), foarte complex, dar usor de baut deopotriva.
O prezenta interesanta au fost cei de la Wine Distribution, importatorii unor vinuri frantuzesti din Saint-Emilion, printre care as mentiona un Chateau La Grave Figeac 2004, dar si un Roc de Boissac 1998, un bordeaux matur, excelent si la un pret decent (avand in vedere zona).
La Budureasca am gustat o tamaioasa 2007 excelenta, am si luat doua spre o ulterioara aprofundare a problemei, dar si un cupajul Reserva 2006, care m-a surprins placut si care ar merita si el o soarta mai buna decat o degustare lapidara.
Ce sa mai remarc? Poate cupajul Incantation al celor de la Domeniile Urlati, feteasca neagra Ancestral 2008 de la Crama Basilescu. Ca veni vorba de Basilescu, multumirile mele d-lui Florin Preda care a gasit timpul necesar sa ne ofere (mie si d-lui Marcel Simota) o degustare pe fast-forward din portofoliul cramei. Feteasca neagra Ancestral 2008 merita, intr-adevar toata lauda, precum si atentie! cupajul rosu inca nenumit si nelansat, pe care am avut ocazia sa-l gustam in avanpremiera. La capitolul albe n-as spune ca sauvignonul si rieslingul italian sunt foarte reusite. Poate si faptul ca au asteptat din 2008 incoace sa fie desfacute sa aiba ceva de-a face.
In schimb, feteasca alba mi-a placut si as zice ca-i printre cele mai bune.
De la Crama Natura din Panciu, Vrancea, m-a surprins placut o babeasca neagra, si m-a surprins neplacut babeasca rose, cu carente mari la aciditate. Tot din Vrancea am incercat Cramposia din gama Monser, fara comparatie cu cea de la Stirbey, dar curata si accesibila, oricum. Apoi am trecut pe la Girboiu de unde as remarca Sauvignonul 2009 dintr-o gama noua numita Bacanta, precum si Sarba 2009, la fel de agreabila ca-n 2008. La sfarsit mi-am permis o Sirena Dunarii 2000 de la Vinarte, care adevar graia juriul de la premiile Vinul.ro- este un vin alb dulce excelent.
In concluzie, marturisesc, speram sa fie mai multi participanti, dar spatiu de la Hotel Pullman a limitat numarul. Oricum, si asa, nu cred ca era posibil (si nici indicat) sa gusti toate vinurile prezentate. Aceste targuri sunt foarte utile pentru consumator, care poate sa deguste inainte de a cumpara. Evident e bine si pentru importatorii care cauta distributie, si pentru vinurile straine care stateau ca pisicile in vitrina petshop-ului, in cautarea importatorului si a cumparatorului, e bine si pentru producatorii care-si fac cunoscute produsele. Plus ca din punctul meu de vedere e flatant sa afli ca destul de multa lume te cunoaste din cele scrise pe blog, si ca parerea ta chiar are importanta pentru unii.
Sa mai spun doar ca organizarea a fost excelenta si (din auzite) urmatoarea editie (de primavara) va strange mult mai multi producatori si importatori. Fiti siguri ca ma voi convinge cu ochii mei si va voi raporta in consecinta :)
Asadar, a fost o zi plina de vinuri si strangeri de mana, revederi si prieteni noi, iar drumul spre casa a parut mai scurt si mai putin plictisitor.
Mai vorbim.

4 comentarii:

Ciprian spunea...

Grea meserie, George, grea de tot :D Iti spun eu!

fromgrapestowine spunea...

foarte bine sintetizat George. :)

George Mitea spunea...

Multumesc Cosmin. Acuma sunt sigur ca e loc de mai bine, cum ar fi sa poti gasi ceva de mancare in cadrul targului, mai ales pentru zanatecii care stau acolo de dimineata pana seara. Iar despre vinuri or fi fost cate si mai cate mai acatarii, dar vorba aia: un om, un ficat, un destin.

George Mitea spunea...

asta-i un blog pentru a carui scriere se cheltuie, nu se fac bani:)