Le loup du Pic 2004 Domaine Bru



Le loup du Pic 2004, Domaine Bru, Pic Saint Loup, Coteaux du Languedoc
Acesta este vinul entry-level al lui Gerard Bru, proprietarul Chateau Puech-Haut, un nume respectat in Languedoc. Un entry-level care costa 38 de lei pentru o sticla de 0.5l. Povesti de adormit copii, cu bunica care ii spunea basme la gura sobei si cu vinul pe care copilul, acum om mare, i l-a dedicat, etc. Romante!
Sunt cateva lucruri ciudate. Pret de o inghititura acest vin a fost extraordinar. Cred ca optim ar fi, daca puneti mana pe o astfel de sticla, sa o lasati 5 minute la dospit, pentru ca dupa deschidere, cei 6 ani de prizonierat aduc mirosuri grele, de ulei de motor ars si gem fermentat de prune. Apoi, dupa ce aceste mirosuri se astompeaza, aveti cam 5 minute sa-l beti. Cum asa? Ei bine, in aceste cinci minute, vinul s-a exprimat nemaipomenit, cu o structura uimitoare, de o delicatete aproape ireala, volatila, cu tanini fini, amintind de sucul unei cirese negre, sau a unei visine coapte, proaspat muscate. Fara lemn in exces, cu alcool bine ascuns (la 13%), cu senzatii de dulce temperate fericit de aciditate si tanin, cu final lung, melancolic, cu un strop de ciocolata amara si prune uscate. Dupa alte cinci minute, insa, vinul vireaza brusc, spre placerea unui anumit tip de iubitori ai vinului, si spre neplacerea mea. Mineralitatea solului calcaros, initial exprimata printr-o nota secundara, aproape iluzorie de creta, preia controlul. Si aici apar tot felul de arome ciudate: ceva vegetal- seva amara, cerneala si gudron. Fructul se ascunde speriat intr-un colt, bunica, atat de iubitoare si galesa, devine o baba amara, cu respiratie de fiere si pelin. Tarta cu cirese se arde in cuptor, in vreme ce batrana plange la amintirea barbatului mort in razboi. Si micul Gerard, se gemuieste speriat, langa soba, in gura careia bunica ii spunea odata povestile ei fantastice cu un lup impietrit ce prindea viata in noptile cu luna plina, sau povestea celor trei frati cruciati si a iubitei Gertrade, si flacarile dansau pe tavanul bucatariei pictand figuri difuze de cavaleri, dragoni si varcolaci.
In concluzie, acesta este un vin bun, care isi schimba gustul rapid. Daca asteptati prea mult o sa ajungeti din gura sobei direct in gura lupului. De scos la masa, aerat cat serviti oaspetilor coastele de berbecut cu cartofi noi, apoi turnat si savurat debraba. Cam asta ar fi. Ah, vinul are niste depuneri naturale, insa nu m-as obosi cu decantatul.

87 pct, daca e prins in fereastra de oportunitate. 81 in rest.
PS: daca 38 de lei pentru 0,5l din 2004 vi se pare mult, mai asteptati cativa ani pana cand vor apare grand cru-urile Pic Saint Loup, conform noii scheme de denumiri din Languedoc, si vorbim dupa despre preturi:)