Blazon de Lechinta 2009

Caravana vinurilor mai putin cunoscute continua cu Blazon de Lechinta 2009, Prescon Mures, plaiul viticol Culpiu. Lechinta este o podgorie transilvaneana cazuta in uitare. Nici nu ma mira! Cand site-ul celui mai mare producator din zona este suspendat “pentru neplata facturii”, avem de-a face cu o indicatie clara a grijii pentru consumator si propriul marketing.

Pe de alta parte cand ai un vin “blazon”, trebuie sa te astepti ca vei fi judecat in baza lui. Cand blazonul tau face 20 de lei trebuie ori sa te subevaluezi, ori sa declari raspicat “atata face- atata putem”. Cam pe aici sta adevarul. E un vin alb, demisec, 11% alc, cupaj de feteasca regala si muscat. Nasul- puternic dominat de aroma boabei de strugure si ceva citric-floral- nu e din cale-afara de alegant. Gust? Un melanj de muscat, zahar, aciditate buna, si izul de sapun lichid cu aroma de caisa si piersica, mar verde, - asadar o feteasca regala tipica in vulgaritatea ei. Finalul aduce o curiozitate. N-as fi crezut ca un vin de doar 11%, destul de putin in lumea lui 14-15%, poate lasa un gust atat de alcoolic.

Acuma, n-ati auzit-o de la mine, dar se pare ca vinul asta e mai bun “spritz” decat “sec”.

Neaos, romanesc, nepretentios. Un alt fel de "fata-n iarba".

73 pct.

nota: scuze pentru faptul ca n-am reusit sa fotografiez sticla in ipostaza 2009. Desi eticheta arata la fel, sticla in sine e diferita de cea de mai sus, fiind tipica unui riesling german, cu gatul alungit.