Dulce natural in doua ipostaze

Intotdeauna mi s-a parut ciudat ca un vin dulce natural se obtine prin adaugare de alcool. Pai daca tot ii spui "natural" poate ar fi o idee sa nu adaugi nimic peste mama natura. In fine...
La noi oricum nu exista sintagma. Nu umblam cu distinctii intre vins liquoreux, vins moelleux, vins de liqueurs si vins doux naturelles. Conform legislatiei romanesti exista vin (care poate fi sec, dulce etc) si vin licoros. Intre noi le mai spunem si fortifiate, pentru a indica mai bine faptul ca au adaos de alcool din sursa exogena. Poate n-am inspiratie azi, dar in ce priveste ultima categorie, din toata tara noastra mare producatoare de vin si cu traditie multimilenara, imi vin in minte numai doua etichete: Lacrima lui Ovidiu de la Murfatlar si Studio de la Halewood. Dar nu despre ele vreau sa va vorbesc, ci despre doua astfel de vinuri de import. Nimic extraordinar, stati jos, dar totusi interesante in felul lor.

Sa incepem cu ce au in comum: Muscat blanc a petit grains, respectiv Moscatel de grano menudo. Adica mot-a-mot din franceza, respectiv spaniola: muscat alb cu boabe mici. In Romania e cultivat pe suprafete destul de mari sub un nume familiar, desi sunt convins ca multi sunt siguri de "nationalismul" acestui strugure. Daca n-ati citit povestea mea de acum catava vreme, ce sa va fac. Da, e vorba de tamaioasa romaneasca, care de fapt e cam frantuzeasca, sau- mai bine zis- mediteraneeana.

Din Franta, mai precis Roussillon, vine acest Muscat de Rivesaltes, o apelatie care produce acest tip de vin de o mie de ani (documentat).
Ca fapt divers ca stiti ca in 1907 nu numai in nordul Moldovei au iesit taranii in strada (de fapt pe ulita), ci si sudul Frantei. Cum recolta precedenta a fost dezastruoasa, viticultorii s-au gasit in imposibilitatea de a-si plati taxele. Cand guvernul a trimis executorii, a rabufnit revolta. E drept ca lucrurile s-au rezolvat relativ civilizat, chiar daca au fost incidente violente ici-colo. Guvernul a acceptat o scadere a taxelor, iar podgorenii o inasprire a legislatiei din domeniu, interzicerea adaosului de zahar, a diluarii etc si un control fiscal mai strict. 
Iata ca fata de acel lugubru 1907 romanesc, anul frantuzesc a fost mult mai pilduitor in ce priveste functionarea statului de drept si compromisul social.

Muscat de Rivesaltes 2012 "Cuvee Apinae" Domaine d' Aubermesnil este in fapt un private label Lidl, deoarece pe site-ul producatorului nu apare listat. Vinul e produs de cooperativa Vignerons du Cap Leucate, care fara a fi vreun campion al regiunii, sta de partea buna a lucrurilor judecand dupa salba de medalii obtinute la diverse concursuri. E din Lidl si a costat 25 lei.  Aduce a alune de padure si migdale,  miere, dulceata de portocale si caise confiate. Pare foarte dulce si greu, iar alcoolul (15%) e prea evident pentru naturelul meu simtitor. Plus ca se creaza un mix cam stinky la confluenta dintre alcool si aromatica. Poate am prins o sticla mai ciudata, dar...la 25 de lei, in doze mici, se poate bea.  




Mai satisfacator a fost muscatul de Navarra Marques de Montecierzo "naturalmente dulce" Mi-a fost oferit cadou din tara de origine, dar pentru informare sa stiti ca pretul de pe site-ul producatorului este de 7,5 euro, sticla de 0,5l. Nu are anul de recolta pe eticheta, dar pe timbrul DO e mentionat 2012. Nu conteaza prea mult in cazul acestor vinuri. Sunt fortifiate si oricum aciditatea e mica. Totusi, in cazul acestuia, aromele flagrante de miere de salcam, fructe confiate sunt oarecum contrabalansate de un iz de coaja de lamaie conservata in zahar, amanunt care confera un caracter tonic binevenit. Insa tot cu paharelul de lichior ar trebui baut, ca aperitiv sau la desert. Am apreciat si nivelul redus de alcool- doar 11%! Recomand sa fie bine racit.

PS: De ce se fortifiaza vinurile? Practic prin adaosul de alcool (care este tot de origine vinicola) se stopeaza fermentatia intr-un stadiu incipient si astfel de asigura gustul dulce al licorii. Metoda este ancestrala.