Alte vinuri bulgaresti si o concluzie: Black C Red 2008, Contemplation Merlot+ Malbec 2009, Blanc de Noir 2009 Eduardo Miroglio, Quantum Traminer 2010

Black C Red 2008, cupaj de cabernet si merlot, este un vin din Trakia Valley, Bulgaria, produs de Santa Sarah Winery.  Eticheta minimalista, cel rosu se distinge de cupajul alb(exista si el) doar printr-un  punct rosu de dupa C. Sigur, pe langa culoarea vinului care nu e usor de deslusit prin sticla impunatoare cu umeri lati.
E un vin ok, dar parca se vrea mai mare decat poate fi. Prea puternic, prea taninos, sigur cu gustul si aromele asteptate. Are toate fructele de padure si final gemos, dar e prea "raw". Sigur, daca m-ar mitui bine as putea zice ca la taninul si aciditatea pe care o are vinul are chiar si un potential de invechire. Dar nu prea cred, nu-i de ajuns ca sa-mi placa nici acum, si ma indoiesc ca va fi peste 5-7 ani. 77 pct. 26 lei(in leva)

Contemplation Merlot+Malbec 2009, produs de Katarzyna Estate, undeva in sudul Bulgariei la granita cu Grecia. Din cate inteleg acelasi vin este gasibil cel putin in alta ipostaza sub o eticheta cu o rata de cauciuc. Na' poftim branding! E vesela treaba, dar ce are contemplarea cu rata de baie. Oh, m-am prins! Tulai doamne, da' naiv mai sunt. Oricum eu am prins o eticheta enorma, pe care scriu randuri randuri in bulgareste si pe care zice la un monent dat, in limbi mai accesibile, ca mathematica si arta au ceva in comun: se pot pretui si pentru ele insele. Corect! Probabil si cu vinul este la fel. De aici si preturile irationale.
E new-world all the way. Lemn si note gemoase, dar pentru mine totul a inceput si s-a terminat cu un alcool strasnic (14,5) rau integrat. Deja am inceput sa ma plictiseasca vinurile de soiul acesta si nu mai simt utilitatea descrierii lor amanuntite. E dezechilibrat. dara n-ar fi tinut mortis sa produca un trascau din acesta, fundatia de merlot fructat si delicat ar fi asigurat un edificiu mai placut simturilor. 74 pct. 20 de lei (in leva).

Blanc de noir 2009 Eduardo Miroglio. Da, e tot un vin bulgaresc, produs in tara vecina de un italian care face si-n tara lui un barolo&stuff destul de bine. Le-am gustat la Goodwine, participand la ultimele doua editii. Vinul de fata este 100% pinot noir vinificat in alb, cel mai probabil baza pentru un spumant, caci respectivii fac si asa ceva. Culoarea este galben pai cu ceva verzui. Chiar daca nasul e nitel funky, cu note drojdioase, afumate si ceva fruct gen capsuni sau zmeura (de supermarket, adica nu prea coapte), gustul m-a satisfacut: e plin, voluptos, cu impresii de crema de zmeura, asadar destula unctuozitate. Finalul e lunguiet, crocant si persistent. 28-29 de lei (13 leva). 83 pct. L-am incercat cu un crap in saramura si greutatea vinului a facut fata cu succes condimentelor obraznice.

Quantum Traminer 2010, Domaine Boyar, companie cu principalul centru de vinificatie la Sliven. Doua lucruri ar fi de spus in prealabil: 1. ca traminerul este un strugure popular in Bulgaria, vezi in rafturi nenumarate exemplare si 2. ca acest traminer a obtinut doua medalii de aur consecutive (recoltele 2009, 2010) la CMB, fapt care subliniaza consecventa in calitate si seriozitatea producatorului.
Vinul nu este complicat, ci curat, sec si elegant. Culoarea este galbena aurie, nasul este conform asteptarilor atat floral (trandafiri), cat si fructat (lychee). Gustul este plin, bogat, cu mult fruct (sunt multe acolo, dar ce importanta are?), chiar si o nuanta afumata, pe final, animand postgustul delicat de mar si fructe exotice. Cine da 7 leva (adica cat o "fata-n iarba") pe asa ceva, nu se poate declara decat multumit. Iti aminteste ca eleganta inseamna tinuta si discretie, si nu briz-brizuri versace cu eticheta pe afara. 85 pct. In rest, n-am inteles prea bine ce are o ecuatie de-a lui Heisenberg cu traminerul bulgaresc, dar eu nu sunt fizician.


As incerca cu aceasta ocazie o personala si nevinovata concluzie despre vinurile bulgaresti. In primul rand, eu am avut o idee despre ce cumpar, cel putin nume de producatori sau game. Apoi ca mi-am facut timp sa gasesc un hypermarket, si sa salvez 30-50% din pretul de achizitie. Faptul ca nu le-am ales (pe toate) la intamplare conteaza evident. Si in Romania daca stii ce sa alegi din raft poti ramane cu o impresie placuta despre "vinul romanesc". Totusi ale noastre par un pic mai scumpe la calitate asemanatoare. Apoi clar sunt peste noi la prezentare si branding. 
Dar e si ceva negativ de remarcat. Poate doar din punctul meu de vedere, de turist prin paharul de degustare, cautand o farama de autentic, dar mi s-a parut ca la nivel de vinuri superioare au abandonat soiurile autohtone. Adica, sigur pe raftul de jos vezi nenumarate gamza si kadarca, dar producatorii mai renumiti nu par sa incurajeze soiurile neaose, favorizand syrahul, malbecul, cabernetul, sauvignonul blanc si toate celelalte. Nu ca la noi lucrurile ar sta esential diferit...Eu zic ca nu-i de bine, dar...

PS: Despre alte vinuri din tara vecina degustate, puteti citi aici.

7 comentarii:

vinuldincluj spunea...

Interesanta si cuprinzatoare selectie. Sper sa reusesc sa fac acelasi lucru (intr-un apropiat concediu) si eu cu vinuri din Turcia, despre care am descoperit lucruri promitatoare anul trecut.

George Mitea spunea...

He, he, cand esti maniac cu vinurile este o placere:) Am citit experienta ta cu rose-ul. Poate se aseza bine langa un turkish delight autentic (ca sa nu-i spun pe romaneste, ca suna rau). Tot arome de trandafir, cine stie...Trebuie sa fii pregatit insa, preturile vinurilor turcesti nu sunt prea mici. Insa avand in vedere ca "marele" Michel Rolland, dar chiar si Marc Dworkin sfatuiesc producatori (si) din Turcia.

Wine and Knives spunea...

am vazut multe etichete la contemplation insa toate vinurile gustate de mine au avut defecte de vinificatie sau/si pastrare (http://wineandknives.blogspot.com/2010/04/contemplations-katarzyna-chardonnay.html)

legat de piata bulgareasca nu pot sa nu remarc la fel ca si tine ca dpdv prezentare stau mult mai bine ca noi. sunt mai asezati la preturi fata de noi, si au destul de multe optiuni la 3-4-5 euro cu care nu ti-e rusine sa stai la masa.

la traditionale mai amintesc de red misket si mavrud care-s destul de raspandite.

insa povestea soiurilor traditionale seamana cu a noastra: masa mare a populatiei nu cunoaste prea multe soiuri, altele decat cele trambitate pe la tv sau presa.

sa-ti dau un exemplu: un producator bulgar a avut intr-o gama 6 soiuri la alb, toate cu acelasi pret, toate vinificate sec sau demisec. din 10 sticle vandute, 7 erau de sauvignon blanc, 1 chardonnay si celelalte 2 din restul de soiuri. dupa un an si ceva a scurtat gama la 2 soiuri. cum sa-l convingi pe om sa pastreze 6 in gama

quantum mi-a placut si mie, la miroglio am luat un chardonnay fara sa vad ca e 2007 si era mort dar la targ am gustat cateva interesante. mi-aduc aminte de un spumos(alb sau roze?) care mi-a atras atentia in mod placut.

Dan spunea...

Hai ca nici nu au multe soiuri traditionale bulgarii fata de noi...Mavrud, Gamza, Dimiat si Pamid sunt cele care le stiu eu...Mavrud e cel mai marketat..sa zic asa...
Oricum, asa cum se spunea si mai sus..cand nici macar cei din tara nu sunt educati cu privire la soiurile traditionale ce sa mai ceri la export. Asta e paradoxul pietelor in dezoltare..cand trece lumea de la vinul la PET la ce la sticla, consuma Chardonnay si Sauvignon ca suna frantuzit si e de fitze..pfiuuu

George Mitea spunea...

@wineandknives: despre katarzyna pot spune doar ca-mi pare rau ca n-am cumparat unele din gamele superioare. Apoi ca nu am gasit vinurile Stallion, care sunt destul de premiate, in ultima vreme. De Quantum traminer trebuie sa-ti dau credit, de la tine am auzit prima oara, dupa care am explorat un pic producatorul. Iata la ce foloseste acest mediu in care ne producem noi! De vinuri ieftine, nu stiu ce sa-ti spun, in Spania diferenta la acest nivel mi s-a parut si mai mare. Iar de 7 soiuri vs 2, sigur ca si cererea joaca rolul ei. Sunt sigur ca acum 100 de ani erau 24 de feluri de hamuri pentru cai. Acum nu mai sunt. Sunt sigur ca bloggerilor de hamuri le pare foarte rau, dar nu si consumatorului sau producatorilor.
@Dan:ar mai fi vreo 2-3, si daca le numeri si pe ale noastre n-o sa iesi prea mult in castig. Avem mai multe e drept, dar nu cred ca o galbena va castiga vreodata vreo confruntare cu un sauvignon blanc. Soiurile astea au farmecul lor, in zona lor, si poate ONIV ar trebui sa nu mai imparta DOC-uri pentru varietati straine atat de usor. Dar e ca la fotbal, daca restrictionezi numarul de straini poate o sa te simti mai patriot, dar va dura mult de tot pana sa-ti creasca tinerii jucatori ca sa obtii rezultate cu ei.

Dan spunea...

Ai dreptate...cred ca exact asta s-a intamplat la bulgari...strainii au cam "furat" piata autohtonilor.

Wine and Knives spunea...

pai unde-i informatia mai credibila daca nu pe bloguri? stai linistit ca si eu "fur" vinuri de la tine :))
consider ca e normal, ca de unde sa ai atat ficat si bani sa le cumnperi pe toate...

de la katarzyna am auzit de bine de question mark si am degustat(de rau) un mezzek alb (un cupaj cu ceva defecte).

mie nu-mi pare rau de hamuri eu sunt pro evolutie ;)