Gasim acestea in scrierile economistului Thibault Lefebvre ("Études diplomatiques et economiques sur la Valachie", Paris, 1855-1857), traduse in parte in "Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea". Insa numele negustorului e trecut sub tacere. Lefebre vorbeste insa despre cum arata mestesugul vinului la noi inainte. Poate ii vom dedica un alt articol, insa "primitiv" pare sa fie un laitmotiv.
Cine a fost acest francez din Dragasani venit pe plaiurile noastre ca sa emancipeze industria vinului? Dupa ceva investigatii am ajuns la concluzia ca nu poate fi decat un anume Joseph Condemine.
Numele lui il gasim pomenit si de Nicolae Iorga, in "Istoria românilor prin calatori", de unde aflam ca intre anii 1842 si 1846 Condemine facea (sau incerca sa faca) comert cu lemn, mai bine zis cu doage pentru butoaie. Se pare ca regimul politic si economic instabil, tara fiind sub ocupatie rusa, facea extrem de dificila orice incercare de comert international ("greutatea exportului face pe cutare din ei să lase rușilor pentru un preț de nimic doagele gata făcute"). Insa pare-se ca francezul a reusit "pentru lemne intreprinderea lui Condemine in 1842-6 pe mosiile lui Stirbei dadea cele mai bune sperante, vanzandu-se de 90.000 de galbeni pe an lemne de fag (i se vandusera pe sase ani 116.000). Cei patruzeci de lucratori fusesera adusi anume din Franta. 3.000.000 de doage vandute la Marsilia aduserä un castig de 250.000 de franci" (tot N. Iorga, Istoria comerțului românesc, vol. 2)
Condemine s-a stabilit in jurul anilor 1845-46 la Dragasani, nefiind o coincidenta ca acolo avea mosii pomenitul Barbu Dimitrie Ştirbei, cel care peste putina vreme isi va incepe domnia (in doua perioade: 1848–1853, 1854–1856).
De altfel, in 1849, Condemine va infiinta "Compania de inologhie", una din primele societati comerciale din Tara Romaneasca (probabil prima) avand obiect de activitate producerea vinului. "Aici, la 4 martie 1849 a elaborat statutul unei societati anonime cu denumirea de „Compania de inologie”(oenologie) avand ca obiect ,,negotul cu vinuri ” pe teritoriul Tarii Romanesti cu sediul la Dragasani. Era prima incercare de industrializare a vinurilor din podgoria noastra"(sursa). Printre actionarii "societatii de inologie" "figurau domnitorul Tarii Romanesti, Barbu Dimitrie Stribei, Boierii Ioan Filipinescu, Ioan Otetelisanu, Constantin Sutu, Bengescu si „alti mai multi frantuzi” intre care Labouret (casatorit cu una din fiicele lui Condemine, Fairon)"(idem).
Joseph Condemine decedeaza in 1852. La Dragasani, in urma sa, va ramane si o biblioteca particulara, dar si un oficiu postal (in inventarului Fondului prefecturii Valcea ramanand consemnata in 1850 "infiintarea unui cantor de expeditie a scrisorilor particulare la Dragasani pe seama negustorului supus francez Condemine Joseph")
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu