Smartdrinks of Bucharest 2016 (19-20 octombrie)

Targul glamour al celor de la SmartDrinks (aka Alma Tim, cu George Chendi in rolul principal) s-a desfasurat la galeriile Artmark, pe Rosetti, la doi pasi de Piata Revolutiei, miercuri si joi, 19-20 octombrie.
In mod normal, s-ar preta o descriere care sa puna in valoare calitatea bauturilor prezente, ambientul domnos, silfidele hostese care zambeau la intrare...
Oricum ar iesi pana la urma, daca ati intrat vreodata in cladirea cu problema, pun pariu ca v-au apasat nitel decoratiunile interioare, pentru ca in vremurile acelea oamenii mai aveau si alte aspiratii de la spatiul locativ decat 22 de grade si HBO cu 7.1 true surround.
Acestea fie zise, probabil si un targ de bormasini ar fi fost elevat, sub privirile erosilor auriti din tavan si ale portretelor de mii de euro expuse pe pereti. Cu atat mai mult un targ de bauturi fine. Sa remarcam calitatea portofoliului acestui importator, care a reusit din nou sa umple generosul spatiu doar cu lucruri din propriul catalog.

Trecand peste aceste consideratii introductive, sa vorbim un pic de licori, fircare prezentate fie de un reprezentant al producatorului, fie de persoane bine antrenate din partea importatorului.
La Besserat de Bellefon din Champagne mi-a placut Cuvee-ul Des Moines Blanc de Blancs, cu un nas si un atac neobisnuit de placinta cu mere.
Daca tot suntem la capitolul bule champenoise, m-au impresionat din nou Devaux, in special cu ale lor Ultra Extra Brut si pretioasa Stenope Brut, o lucrare de o finete impresionanta, un soi de spuma usor fructata, cu arome delicate de patiserie. Top Stuff.
La negociantul Brotte e greu sa nu treci prin multitudinea de apelatii de Ron sau Provence. Pentru ca atentia este capricioasa, o sa pun degetul pe un Hermitage Seigneur des Coteaux 2012, peste spectaculosul Vacqueyras Vieilles Vignes 2014, Viognierul Condrieu Versant Dore 2014 si Tavel Les Eglantiers 2015, aceasta curiozitate rose cu anduranta. Mi-au confirmat calitate medie pentru locurile pe care le reprezinta, ceea ce nu e putin lucru pentru un negociant. Altfel, vinuri foarte puternice, caution advised!
La vinuri linistite, pentru sufletelul meu, mi-a atras atentia (candidat la titlul de cel mai cel) supertoscanul Cortaccio 2005, de la Villa Cafagio, prezent in standul asociatiei La Vis. Ce vin! Un Cabernet sauvignon, in care aromele de fruct (dupa 10 ani!) se imbina cu note elegante de maturitate. Insa gustativ e marele wow, cand vezi cum aciditatea si niste taninuri surprinzatoare mai au inca nevoie de timp pentru a se polisa. Minunat! Nici "fratele" din alt "cru", San Martino 2006 nu e de lepadat, insa nu e atat de echilibrat.
Wow a fost si Tralca 2007 al chilienilor de la Bisquertt, din Colchagua Valley, un blend de Cabernet Sauvignon, Carmenere si putin Syrah. Sigur, nu e ieftin (280 lei!), insa se confirma ca chilenii nu prea joaca de obicei in liga super-mega-premium, insa cand o fac, reusesc sa combine inteligent stilul lor cald, catifelat, fruct&baric cu note eleborate, elevate.  La alt nivel, linia La Joya (cu merlot, carmenere respecyiv cabernet) s-a prezentat foarte bine balansata cu pretul(45).   
La americanii de la Terlato Family e greu sa nu fi gasit interesanta mini orizontala de Cabernet Sauvignon 2010, cu Rutherford Hill, Terlato si Chimney Rock, toate vinuri puternice, bine infipte, precum si la un nivel mai accesibil, Zinfandelul si blendul Zinfandel/Syrah Dueling Pistols din gama "patriotica" The Federalist.
In ceea ce ar fi avut mai mult sens sub administratia Reagan, am ajuns dupa California direct in Liban, de unde am gustat vinurile celor de la Chateau Ksara. Rose-ul Sunset 2015 s-a prezentat foarte fresh, pe cand vedeta standului a fost cuveeul pentru mileniul trei (nu glumesc, asa se cheama), un rosu elevat din Petit Verdot, Cabernet franc si Syrah, recolta 2012. 
De la spaniolele Juan Gil, din podgoria Calatayud, am retinut La Atayala del Camino 2013 (cupaj de Garnacha tintorera/Alicante bouschet, Monastrell) si Atteca (Garnacha 100%), din acelasi an, ambele din vii batrane. Avand in vedere pretul (~50), fanii vinurilor dense, care apasa puternic pe papile, ar trebui sa le aiba in vedere.
Am gustat si vinurile private label Vila Babiciu, pe care le propune Alma Tim inclusiv in Mega Image. Albul e un SB de Loara, rose-ul e de Provence, iar rosul e de-al nostru, un cab/merlot de la Ceptura (as in Crama Ceptura). La pretul lor (25, cand nu sunt la diverse promotii) n-ai ce sa le reprosezi. Sunt vinuri agreabile, usor de baut, potrivite "target"-ului.

Purtat de entuziasm am gustat si unele bauturi tari, desi nu prea imi sta in caracter. Am ridicat din sprancene la doua astfel de licori, ambele din Americi. In primul rand, romul venezuelean Diplomatico Single Vintage 2002, finisat in butoaie de sherry, care isi depaseste conditia si se ofera ca o bautura extrem de fina, de meditatie. In acelasi spirit, tequila Herencia Mexicana extra anejo, este altceva decat ne-am astepta. Tot o bautura fina, evoluata, care priveste condescendent spre 99,99% din rudele ei. Mi s-a parut suficient de complexa incat sa poata fi savurata incetisor, in liniste si nu zmucita in serii de shot-uri.
  
Smartdrinks of Bucharest isi confirma unicitatea in peisajul targurilor de vin de la noi. El se adreseaza aproape exclusiv pasionatilor "premium". Lume buna, mai un artist cunoscut, mai un medic celebru... 
Preturile au fost promotionale, unele semnificativ mai mici fata de pretul de lista, pana la urma asta inseamna targ. 
Inspirat si sloganul brandului personal al lui George Chendi. Pana la urma, toti cei de acolo eram cautatori de gusturi bune. Important e ca, din ce in ce, avem si unde sa le gasim!

video

Si la o calitate mai buna: AICI