Azi vreau sa va vorbesc despre doua vinuri asemanatoare, din 2009, dar produse in zone destul de diferite. Primul provine din Rhonul de sud, un AOC Cotes du Ventoux, la poalele cunoscutului, mai ales de fanii Turului Frantei, Mont Ventoux, cu un varf de aproape 2000 de metri si ilustrand un peisaj aproape selenar, combinatie de gol alpin si calcar. Un soi de Piatra Craiului, dar mai dezolant si straniu. Producatorul este Domaine de la Fondreche, din Mazan, denumirea comerciala "Nadal". Vinul este 50 % grenache, 40% syrah si 10% mouvedre. Un GSM pur-sange. Culoare rosie-purpurie opaca, dand o indicatie despre impresia de fruct concentrat, balsamic si gem de fructe de padure, cirese negre, tuse dense, cerneloase si de ciocolata fara prea mult zahar, lemn nobil, cu finish de sirop de coacaze si o combinatie reusita de alcool (deloc plapand- 14,5%) si aciditate, care se rasfrange gustativ in asemanari minerale si condimentate.
Vin greu, nu gluma, care pare inca infant, si care mai are nevoie de 2-3 ani pentru a ajunge in stadiul de copil. Deocamdata e destul de greu de baut, asa concentrat si puternic cum se prezinta. Nu eleganta pare a-l caracteriza, cat forta si puterea. Exista niste caluti simpatici in acea parte de Provence, numiti Camargue, albi-cenusii, mici de statura, dar foarte puternici, utilizati la munci grele. Cam asa pare si acest vin.
Al doilea vin are indicatie geografica Dealurile Satmarului, si vine de la Nachbil (Wiengut Brutler&Lieb). E un syrah 100% si seamana tare de tot cu licoarea frantuzeasca descrisa mai sus. Tot vin rosu-purpuriu intens, greu, concentrat- corpolent (nu mai reiau coacazele si afinele, cand zic ca e asemanator, apai chiar asa este), tot necesitand ore si ore de aerare. Are ceva diferit, insa- o impresie de cacao- si tuse picante de cuisoare si piper, atat in nas cat mai ales pe final. Alcoolul e tot jupan- 15,2%, si apare prezent mai ales in final. Noroc ca aciditatea este suficient de vioaie. Aerarea si temperatura corecta de servire- 16C, ii mai taie din elan. Si aici avem un mic regret la timpul prezent. Cred ca 3-4 ani il pot pune intr-o lumina mai placuta. 
Daca ar fi sa facem o noua paralela cabalina, as zice ca seamana cu Huţul, robusta rasa de cai din nordul tarii noastre. Ca si syrahul, nu este elegant, nu e inalt, ci indesat, vanjos, "vioi, cuminte, docil şi muncitor, iar dacă este tratat corect vă va mulţumi cu afecţiune, supunere şi loialitate" (asta e chiar descrierea calutilor acestia, vezi si aici).
Cat priveste evaluarea- cred ca sunt vinuri de 86-90pct. Timpul (5-10 ani) ne va spune daca si pana unde pot creste. Cat priveste pretul, cel francez costa 12 euro (cu un plus de 3-4 euro pe transport de la un comercian belgian), iar al nostru cam la fel- 62 lei, de la Vinshop.ro.
Si iata ca pe langa nechezatul comun al acestor caluti musculosi de pe malurile Rhonului si ale Crasnei, se pare ca si clinchetul paharelor de Cuvee Nadal si Syrah Nachbil suna cam la fel.
22 comentarii:
Vinurile astea de Rhone sunt infricosator de serioase pt banii la care se dau
Ei, unele:) Mai ales cru-uri, si din Rhonul de sud, cum sunt Ventoux sau Luberon, dar chiar si Rasteau. Vin la preturi omenesti si acopera cam toate gusturile. Bravo lor.
Nachbil Syrah am baut si eu si sunt de acord cu tine, aproape ca iti pare rau ca l-ai desfacut asa devreme. Ce e ciudat ca desi conditiile climatice sunt diferite cele doua specimene zici ca invoca multe trasaturi comune.
Eu sunt totusi curios cum au facut la Satu Mare un vin care aminteste de Valea Ronului...ca sa nu mai vorbesc de nivelul alcoolului. Ce se coace Syrah-ul la Satu Mare mai bine decat la Murfatlar? Daca ma gandesc la M1 de la Murfatlar l-as gasi reprezentativ pentru conditiile climaterice de la Nachbil si viceversa. Aproape ca zici ca e Pinot Noir la cat de diafan si elegant e pentru un Syrah. Singura explicatie pe care mi-o pot da sunt alegerile facute de viticultor si vinificator...in rest pentru mine e un paradox..
Dan, tine si de varsta viilor. La murfatlar plantatia de syrah are doar cativa ani. La Nachbil provine de la inceputul anilor 2000, deci e o vitza matura. La Beltiug au un microclimat ciudat, poate asta e cauza. Iar de interventii, stiu ca drojdii salbatice. Cred ca a fost un an foarte bun pentru ei. Iar de interventiile vinificatorilor, sa nu uitam ca si omul face parte din terroir. Vita de vie nobila nu creste singura si nici nu se face vin de una singura.
Corect..cele doua vinuri de mai sus sunt elocvente pentru ideea de terroir si apartenenta omului la acesta...
Dar iti dau dreptate ca facand o comparatie climatica intre Murfatlar si Beltiug, la aceeasi clona si aceasi varsta(ingnorand cu largete diferentele de sol) vinurile ar trebui sa fie exact invers:)
Mda..pentru mine e ciudat cum a reusit Murfatlar sa scoata un vin foarte bun, cu medalii pe la Bruxelles parca si tot tacamul, dar fara nici o tipicitate de soi. Vinul ar fi excelent pentru un Pinot Noir..:) Mai ca i-as banui ca au incurcat butoaiele..:))
La Murf trebuie incercat M1 2010...e altceva decat 2009 si nu in sens pozitiv. Nu mai zic de pretul neamtului, insa din amintiri n-a iesit nicio data in prima jumatate la vreo 3 serii de blind-uri, vorbesc de 2003 si 2009. La ultima cursa au prins locurile 12-13, ultimul fiind ..ghici!
He, he, la mine ar trebui incercat 2009:) Mihai, in mod serios, desi aceste blind-ri pestrite (zone, stiluri, ani) sunt amuzante, dar cred ca nici un Petrus en-primeur n-ar prinde podiumul.
In alta ordine de idei, o spun de pe acum, ca sa nu se acumuleze frustrare: nu mi le-a facut cadou producatorul.
Ce au scos si 2010 M!? Cu aceeasi "story"? Eu stiam ca e o singura sarja..:)
George, Mihai: o luam de la capat? :))
Uite o sa ma uit in beciul din camara:)), dar 2010 scria pe el, din amintirile mele.
Ciprian, pe alt tau ce an scrie?
Dan, in ce priveste luatul de la capat, daca te referi la discutatul in contradictoriu cu Mihai- e foarte posibil:) We agree to disagree. Daca te referi la alte lucruri de trista amintire, din aceeasi linie, sper sa nu. In fond, abia si-a vazut visul cu ochii: l-am adaugat in blogroll:))
Pe al meu e 2010 si mai e si sticla nr. 1979 ca sa dea frumos cu anul nasterii..:)) Unde mai pui ca e cumparata de subsemnatul din Metro..:)) (sper sa nu am stergi din Blogroll, nu insinuez nimic, da am ratat anul trecut Murfatlarul din diverse motive ..:))
Bine ca mi-am adus aminte sa scriu de el..:)
A mea nu stiu ce numar are, dar mi-e greu s-o confund. Scrie "specially bottled for George Mitea". Ce PR destept, no?
:))
I hate you! Ma gandesc ca pot sa scriu si eu pe a mea..:))
Eh, toata suta de participanti a primil sticle personalizate. Dragut din partea lor ca s-au gandit. Totusi e o practica comuna, mai am cateva sticle de la alti producatori cu numele meu pe ele. Contrar asteptarilor, insa, asta nu le face mai bune.
Al meu de 2010, nu cred sa existe un altul. Cat priveste blind-urile, Nachbil nu va castiga in veci asa ceva sau sa vina pe podium macar :) Prietenii stiu de ce :)
Ciprian, stim amandoi ce s-a intamplat la Iasi, cand la Vindependent 2, syrahul 2008 a venit dupa o zi lunga, cu multe vinuri, si n-am inteles de ce Bogdan Bocse era atat de entuziamat de el. La cateva luni a venit si aureola Vinul.ro (91 sau 92, nu mai stiu). Deci e unul din vinurile sensibile la felul in care te apropii de el.
Exact, George, si nu cred ca mr. Brutler are nevoie sa demonstreze ceva sau ca ii pasa prea mult de astfel de competitii.
Unde mai pui ca un fericit castigator urmeaza a primi o sticla din aceasta licoare la concursul din dreapta sus:)
Trimiteți un comentariu