La Goodwine. Editia noiembrie 2010

Sambata, la ora 6 dimineata, m-am trezit cuprins de un sentiment de sarbatoare (temperat de faptul ca-mi cadeau ochii in gura, fire boema, nah!). Si am plecat spre Bucuresti pe drumurile nationale ale patriei si 3,5 ore mai tarziu ma gaseam printre standurile de la targ.

Cum intri- dadeai de standul Murfatlar, unde niste picioare lungi iti ofereau pahare cu picior lung. Pacat ca in afara de prezenta ingenua si placuta a respectivelor, nu era nimeni de la Murfatlar sa dea o informatie, ceva. Am profitat de ocazie ca sa gust cabernetul Arezan. Avand in vedere pretul destul de mare, nu cred ca-l voi cumpara vreodata. Ne miscam. La Vinchile am ramas placut surprins de sauvignonul blanc Santa Carolina Reserva 2010- foarte expresiv. La Rotenberg am gustat noul Emeritus 2007 dar si Rotenberg 2007. Acuma, oi fi inteles eu gresit care si cum, dar Emeritus a parut baricat prea intens, in vreme ce merlotul fanion, pe care l-am gustat in premiera, e ok, chiar si in pretul lui. La Serve, am purtat discutii interesante cu Dan Savulescu, Louis Heriard Dubreuil (directorul comercial si nepotul proprietarului- contele corsican), si oenologul Aurel Rotarescu, udate de o degustare rapida a vinurilor din portofoliu. Mi-au ramas in amintire Cuvee Amaury 2009, rose-ul Terra Romana 2009, Millenium, dar si o feteasca alba foarte buna (am si scris despre ea mai in vara), nu mai vorbesc de Cuvee Charlotte.

Cramele Recas a organizat o serie de prezentari ale vinurilor pe care le importa, intr-una din salile de conferinta ale hotelului. Eu am participat la cea in care winemakerul italienilor dela Picini, d-l Santo Gozzo ne-a prezentat trei ipostaze ale strugurelui sangiovese. Poggio Teo 2004, un chianti clasico, Brunello 2005, si un brunello riserva din 2004. Toate sunt vinuri bune, complexe, desi cu exces de fruct si vanilie, bombe aromatice, glicerinoase.

Intors in sala mare mi-am continuat periplul, remarcand in haotica mea odisee printre standuri, un sauvignon blanc argentinian-Michel Torino 2009, un carmenere Aromo 2007 (private reserve), un barbera d'alba de la Tenuta Carreta dar si un foarte bun barolo din 2004, shirazul de la Corcova- un vin onorabil, desi tot cupajul de cs si merlot mi-a ramas in ordinea gustometrica cu steluta. De la Oprisor am gustat Semerenie 2009, un vin foarte prietenos, usor de baut, dar am si ramas un pic dezamagit de Cabernetul din gama Oltenia profunda, cam profund baricat. In aceasta ordine de idei trebuie sa marturisesc ca dupa un numar insemnat de mostre degustate, oboseala senzoriala sta in calea receptarii corecte a unui vin, doar notele mai stridente atragandu-mi atentia. De aceea, cred e una sa bei un pahar si sa discuti cu el, intr-o placuta lentoare, si alta este sa-l arunci in papile cu rigoarea unei competitii sportive. De aceea, nu ma grabesc cu concluziile asupra vinurilor degustate, unele avand nesansa sa vina chiar dupa altele cu arome mai puternice si dominante.

De la importatorul Heinrig trebuie mentionate shirazul australian Peter Lehmann, dar si surprinzatorul si catifelatul zinfandel californian de la Gallo- Rancho Zabaco 2007. De la Winero, Alira 2009 si-a confirmat calitatea, desi acum, aproape de imbuteliere, parea usor "zdruncinat". Oricum, BV-ul bulgaresc al acelorasi este un vin de zile mari (si daca fiecare zi e mare in viata dvs. va felicit pentru situatia financiara in care va aflati:), foarte complex, dar usor de baut deopotriva.

O prezenta interesanta au fost cei de la Wine Distribution, importatorii unor vinuri frantuzesti din Saint-Emilion, printre care as mentiona un Chateau La Grave Figeac 2004, dar si un Roc de Boissac 1998, un bordeaux matur, excelent si la un pret decent (avand in vedere zona).

La Budureasca am gustat o tamaioasa 2007 excelenta, am si luat doua spre o ulterioara aprofundare a problemei, dar si un cupajul Reserva 2006, care m-a surprins placut si care ar merita si el o soarta mai buna decat o degustare lapidara.

Ce sa mai remarc? Poate cupajul Incantation al celor de la Domeniile Urlati, feteasca neagra Ancestral 2008 de la Crama Basilescu. Ca veni vorba de Basilescu, multumirile mele d-lui Florin Preda care a gasit timpul necesar sa ne ofere (mie si d-lui Marcel Simota) o degustare pe fast-forward din portofoliul cramei. Feteasca neagra Ancestral 2008 merita, intr-adevar toata lauda, precum si atentie! cupajul rosu inca nenumit si nelansat, pe care am avut ocazia sa-l gustam in avanpremiera. La capitolul albe n-as spune ca sauvignonul si rieslingul italian sunt foarte reusite. Poate si faptul ca au asteptat din 2008 incoace sa fie desfacute sa aiba ceva de-a face.

In schimb, feteasca alba mi-a placut si as zice ca-i printre cele mai bune.

De la Crama Natura din Panciu, Vrancea, m-a surprins placut o babeasca neagra, si m-a surprins neplacut babeasca rose, cu carente mari la aciditate. Tot din Vrancea am incercat Cramposia din gama Monser, fara comparatie cu cea de la Stirbey, dar curata si accesibila, oricum. Apoi am trecut pe la Girboiu de unde as remarca Sauvignonul 2009 dintr-o gama noua numita Bacanta, precum si Sarba 2009, la fel de agreabila ca-n 2008. La sfarsit mi-am permis o Sirena Dunarii 2000 de la Vinarte, care adevar graia juriul de la premiile Vinul.ro- este un vin alb dulce excelent.

In concluzie, marturisesc, speram sa fie mai multi participanti, dar spatiu de la Hotel Pullman a limitat numarul. Oricum, si asa, nu cred ca era posibil (si nici indicat) sa gusti toate vinurile prezentate. Aceste targuri sunt foarte utile pentru consumator, care poate sa deguste inainte de a cumpara. Evident e bine si pentru importatorii care cauta distributie, si pentru vinurile straine care stateau ca pisicile in vitrina petshop-ului, in cautarea importatorului si a cumparatorului, e bine si pentru producatorii care-si fac cunoscute produsele. Plus ca din punctul meu de vedere e flatant sa afli ca destul de multa lume te cunoaste din cele scrise pe blog, si ca parerea ta chiar are importanta pentru unii.

Sa mai spun doar ca organizarea a fost excelenta si (din auzite) urmatoarea editie (de primavara) va strange mult mai multi producatori si importatori. Fiti siguri ca ma voi convinge cu ochii mei si va voi raporta in consecinta :)

Asadar, a fost o zi plina de vinuri si strangeri de mana, revederi si prieteni noi, iar drumul spre casa a parut mai scurt si mai putin plictisitor.

Mai vorbim.

Dragaica rosie 2008 Crama Oprisor

Oltenia Profunda. Asa se numeste gama din care face parte acest vin. Este un cupaj din mai toate lucrurile bune, adica cabernet, merlot, pinot si shiraz.

Realizarea grafica a conceptului e ok, chiar frumoasa as zice (in ordine estetica), o reprezenzare a unui detaliu "fotografiat" de George Moisescu pe un covor popular de la Muzeul Taranului Roman. Acuma, n-o sa ma mai stradui sa gasesc semnificatii savante, si probabil incorecte, asa cum am facut cu imaginea de pe eticheta Purpurei Valahice a celor de la Davino, dar evident tot d-l Moisescu e "vinovat" si pentru aceea.

Voi spune ce cred despre concept: e o meta-Oltenie, o Oltenie care n-a fost sa fie, si care n-a fost niciodata, decat in potenta. E fabulos sa-ti inchipui ce s-ar fi intamplat daca printr-un accident istoric, poate fericit, Oltenia ar fi ramas in Imperiul Habsburgic (a si fost, fapt mai putin cunoscut, vreme de vreo 20 de ani). E o ifologie fantastica, nicaieri mai elocvent identificabila decat pe eticheta sticlei de Passarowitz ( tot din aceeasi gama), care reproduce tot un fragment de covor popular, un soldat imperial, asadar "luat" in cultura populara.

Dar n-a fost sa fie.

Totusi, teutonii de la Carl Reh au luat in posesie, peste ani, podgoria de la Oprisor. Si fac treaba.

Dragaica este un vin interesant, contradictoriu, precum conceptul, in care se impletesc atat note rustice, cat si "civilizate". E "easy-drinking", cu tanin rarefiat, "light", cu un nas in care se impletesc mirosuri extravagante de cireasa (mai apoi visina), pruna, coacaze, dar si piele, un pic de tabac si musetel (da, este!). Gustul e agreabil, cu aciditate, vin de restaurant as zice, cu coacaze, visina, pruna, un iz de tamaie, si trebuie sa spun- nu la fel de complex precum nasul, dar plin si dezirabil, in ciuda usuratatii, si fara lemn in exces. Finalul este destul de lung, in aceeasi nota alambicata de fruct si mineralitate.

In concluzie, un vin cu "zbucium" interior, combinatie de lume noua si veche in egala masura, de rustic saruros si pamantean, alaturi de o eleganta frantuzita. Concept interesant, executie buna. Daca Liviu Grigorica s-a ocupat si de "reteta" lui 2008, il felicit si ma felicit si eu ca am cumparat acest vin (merci pentru sugestie, Andrei!) in defavoarea altora in acelasi pret.

86/100

Ou, ză lăv! San Valentin 2008 Torres Spania

Avem o sticla de vin care se numeste San Valentin si, de parca n-ar fi fost destul de elocvent, un eros alb, din plastic, cu arcul incordat, gata de atac, atarna de gatul sticlei. Nu prea e genul de vin pe care sa-l bei cu un amic la o discutie despre fotbal, masini si...altele.

E un vin alb, sec (mai degraba demi), alcoolizat moderat(11%), pentru ca nu-i asa, dupa cina de "valentine's day" nu vrem sa ne ducem direct la culcare. Soiul este catalan, numit parellada, si da, judecand dupa aceasta ipostaza, este un vinisor aromat si linistit.

Culoarea e galbena, putin intensa. Nasul e delicat, cu para, mar, indicii vegetal-florale, de tipul rozmarinului, a florilor albe si petale de trandafir (cum altfel). In gust piersica, fructele exotice, marul si pepenele galben fac legea, alaturi de clare note citrice.

Finalul, dominat de un rest de zahar, aduce o combinatie interesanta de boaba de strugure, mar galben si pulpa de grapefruit copt. Aciditatea e buna, nu extraordinara, dar, din nou, n-am vrea ca stomacul sa dea semne de viata tocmai in timpul idilicei celebrari a amorului, de sorginte holywoodiana. Unde mai pui ca desigur cina trebuie sa fie frugala, cu bucate delicate, chestii "traditionale" gen biban de mare, aperitive cu anghinare, crabi, homari si caracatite. Ok, chestii traditionale in Catalunia...

O parte importanta din impresia buna pe care o lasa este pretul de 19 lei la importator (Cramele Halewood).

Nu-i rau. 79 pct.

PS: Cata dragalasenie mi-a insuflat aceasta sticla de vin spaniol...Pasarelele canta, o sansoneta pe fundal....Ou, za lov...

Etichete noi

E vorba de etichetele (label) ale articolelor de pe blog.

Articolele si vinurile pot fi cercetate mai usor, in special de noii-veniti, dupa tipul vinului, dupa punctele acordate si, mai nou, dupa pret. Le gasiti pe coloana din dreapta.

Categoriile de pret sunt: sub 20 de lei, 20-40 lei, 40-100 lei, 100-200 lei, respectiv peste 200 lei. Unora li se vor parea prea largi sau prea inguste, dar cel putin in cazul meu, functioneaza. Vinul din aceste categorii imi creeaza asteptari diferite.

Sper sa va fie de folos.

Alma Tobia Tinto de Autor 2004

A trecut ceva vreme de la degustare, dar vinul de mai sus mi-a ramas in memorie (si in notitele de atunci:). Propus (si importat) de Razvan Avram la intalnirea bloggerilor de vin de la Azuga, Alma Tobia Tinto de autor 2004 a adus cu sine tot ce e mai remarcabil in Rioja, si cu bune si cu mai putin bune (nu cu rele, ci doar cu...mai putin bune, in acest caz).

Incep cu ultimele, tocmai pentru a nu macula experienta deosebita a degustarii acestui vin si notele de degustare propuse mai jos: mult lemn, rod a baricarii lungi (20 de luni) si a fermentarii tot in baric. Mult fruct, probabil iubitorii vinurilor mai rezervate, de tipic frantuzesc, cu note minerale sau vegetale, vor fi mai putin exaltati. Dar toti iubitorii vinului, indiferent de preferintele personale, trebuie sa recunosca maiestria si calitatea acestui vin. Apoi (amicus Plato, sed...), si nu o spun cu rea-vointa, ci doar pentru a fi conform cu propriile insemnari- in acesta sticla existau usoare note reductive.

Asadar, de partea luminoasa a vietii: Tobia Alma Tinto 2004 este un tempranillo ajutat de 10% garnacha, un amanunt tipic regiunii Rioja. Nasul promite multe, de la indiciile clare de fruct- prune uscate, visina, ciocolata, fructe confiate, lemn, putina piele, pasta de masline, si se tine de cuvant in gust cu coacaze, afine, menta, o corpolenta invaluitoare ca o ceasca de cacao, si o urma partial imblanzita de tanin verde intr-un contrast interesant cu extractul impresionant, de fruct. Finalul e lung, meditativ, fructat si condimentat.

Este un vin amplu si complex, modern, poate chiar prea "greu", daca asa ceva se poate reprosa.

89 pct.

Metroul ep. 4 si un pahar de Merlot Prince Mircea 2008

In care eroul nostru deschide diverse usi.

Cand usa grea de metal se deschise, un zgomot puternic, urmat de vibratii intense care faceau sa se desprinda fire de praf si moloz din tavanul galeriei, il sperie pe Ionut, care-si ridica instinctiv privirea spre plafonul plin de mucegai cenusiu.

Stai linistit, se intampla de fiecare data cand trece metroul. E chiar deasupra…ii spuse cu timbru amabil persoana din cadrul usii.

Ionut il privi cu atentie. Pe ansamblu figura era deplorabila. Un tip la vreo 50-55 de ani, cu mustata, cu parul mare dar rar cu un inceput de calvitie, netuns de cine stie cand, cu spinare incovoiata si o uniforma visiniu inchis, desi culoarea initiala era incerta avand in vedere ca nu parea spalata de ani de zile. Pe piept un ecuson negru dreptunghiular anunta aparenta ocupatie: “security”. Una peste alta era de ras, respectivul nu parea a fi in stare sa opreasca nici o broasca testoasa sa treaca pe langa el.

Ce doriti?

Pai… il caut pe Duce.

Pe cine?

Pe duce. Dumneata esti?

Cine?

Ducele!

Cine eu?! Nuuu! Doamne-fereste! Dar de ca si cum spusese cine stie ce nerozie, continua: adica,

intelegi… as vrea, dar..nu, nu!

Dadu sa-i faca loc nou venitului, dar dupa o clipa, tocmai cand acesta se pregatea sa treaca pragul ii puse mana in piept. Apoape instantaneu in fata ajunse si un dampf persistent de alcool.

Stai asa! Gardianul cugeta un pic, efort vizibil pe mustata care tremura usor. AA… da’ ce treaba ai cu dumnealui?

Pai, ii aduc un mesaj de la batranul cu cainele, si arata cu mana in directia de unde credea ca a venit. Isi dadu brusc seama ca nu stia cum il cheama pe expeditor, dar si de faptul ca animalul disparuse fara urma.

Aaa, Batranul, pai si de ce n-ai zis asa de la inceput, hai intra!...

Mergeau printr-o galerie ingusta, luminata ici-colo de lampi industriale. Gardianul il lua dupa umar si-I spuse: Scuze pentru neintelegere, dar n-am mai auzit vorbindu-se de Duce de ceva vreme. De fapt, numai batranul ii spune asa.

Dar eu cum ar trebui sa-i spun?, zise Ionut.

Gardianul il privi si dori sa raspunda, dar se opri brusc in fata altei usi metalice ruginite. Am ajuns! Eu nu pot trece mai departe. Intra si intreaba de secretariat!

De…ce.?! De secretariat?!, exclama perplex tanarul. Dar usa se deschise si gardianul il facu vant inauntru. Ionut facu o pirueta incercand sa-si regaseasca echilibrul si cand se dumiri nu-si crezu ochilor.

In fata sa se infatisa o sala mare de birouri deschise de tip corporatist american. Totul modern, nou, totul la locul lui, cu barbati imbracati in costum si doamne aranjate, in taiorul-uniforma de business, agitandu-se cu hartii si dosare prin culoarele dintre randurile de birouri. Privi instinctiv in spate, dar nici urma de usa metalica ruginita. O usa normala de pvc, cum sunt atatea in cladirile de birouri. Langa, in dreapta- o reproducere dupa o pictura suprarealista, alb-negru, jos un cos de gunoi, cilindric, negru cu capac sferic, rabatabil, argintiu. In stanga o planta ornamentala cu frunze mari. Apasa clanta dorind s-o deschida, doar pentru a-si confirma ca nu si-a pierdut mintile, sau ca nu calatoreste aiurea in universuri paralele. Era incuiata insa, incertitudinea si teama ramanandu-i intact. In spatele salii, la vreo 40 de metri, zari un birou de receptie. Isi croi drum, ferindu-se de angajatii care frematau grabiti in jurul sau. Dupa multe fente si ghionturi, ajunse langa receptie. Un birou inalt, oval, din lemn masv si incristatii de fier forjat. Asta e o companie?, se gandi Ionut. Si are sediul in metrou?...deasupra un ceas mare, rorund, pe fundal un nume: Mizericordia Co. Isi dadu brusc seama ca vazuse numele ceva mai devreme in fata usii metalice. Aha, e numele acestei…”firme”. Se trezi la a doua strigare: “Cu ce va putem ajuta?”. Drept in fata sa un chip de o simetrie minunata, pus in valoare de o bluza alba cu guler inalt, apretat,ce semana cu petalele crinilor. Par blond, prins la spate. Era exact tipul secretarei care face barbatii sa-si gasesca diverse treburi inutile, hartii de inregistrat, stampile de pus, etc.

Si Ionut zambi, in mod ciudat simtindu-se adus cu picioarele pe pamant, de prezenta din fata sa. Auzi o clipa sunetul muzicii sale preferate, corpuri miscandu-se contorsionat sub lumina straboscopica.

“Aduc un mesaj de la Batran pentru Duce”. “Nu stiu cine e ducele, dar daca e de la Batran, cu siguranta e pentru d-l Director! O clipa!, puse mana pe receptor si in timp ce apasa butoanele telefonului, ii spuse: “Frumos tricou, e din Spania,nu?” …Pana sa poata raspunde, secretara, adica Iulia, dupa cum scria pe ecuson, rosti in telefon” D-le Director, un mesaj de la Batran” o clipa de expectative, in care probabil persoana de la capatul celalalt raspunse, si “te rog sa ma urmezi”. Secretara iesi din spatele biroului, il conduse spre o incapere din spatele receptiei. “D-l Director va poate primi acum. Intrati”, deschise usa, aplecandu-se usor spre el, lasand-o totusi intredeschisa, de ca si cum l-ar fi invitat sa o deschida singur. “va astept la receptie, dupa intalnire pentru formalitati” si se indrepta inapoi spre biroul ei.

Ionut o privi cum dispare dupa colt, ii trecura prin minte cateva lucruri nedemne de literatura, dupa care impinse usor usa.

...............................................................................................................................

Vinul de azi e departe de a fi exotic, ba chiar e arhicunoscut iubitorilor de vin de la noi, se gaseste chiar si in supermarketuri. Este Prince Mircea Merlot produs de Vinarte in podgoria Vanju Mare, Mehedinti. I se spune "micul print", pentru a fi deosebit de fratele ceva mai mare si mai scump- Prince Matei. Anul e 2008. 6 luni in baric, 12 luni in sticla.

O culoare rosie-rubinie foarte intensa, cu nas corespunzator, de condiment sumbru, fructe negre, si ceva floral, puternic, greu.

Gustul este fin si denota corpolenta, intensitate, aduce in prim plan visina coapta, pruna, tanini abundenti, dar fini si eleganti, un vin de gastronomie, care urla dupa sosuri grele, cu paprika, sau de ce nu? de tipul quatro-formagio. Finalul lung, aduce note dulci, de magiun de prune si condimente. Dupa ce ia putin aer, visinele coapte devin amare, iar notele dulci din final lasa locul unui impresii frantuzite de cerneluri, minerale si lemn, asa cum imi inchipui ca mirosea paleta de culoare a lui Toulouse-Lautrec.

E bun, laborios, si chiar- as zice- e genul de vin care dupa o inghititura te face sa inchizi un pic ochii. Ii deschizi repede, caci nu e destul de complex, dar te-a purtat pret de clipa (si 40 de lei) pe aripile sale taninoase de valkirie. Si pentru asta: 85 pct.

Feteasca neagra Noblesse 2007 Vinex Murfatlar

Dupa ce feteasca Castel Hinog (acelasi producator) a fost o revelatie in "liga mica" (sub 10 lei), in proportie de 66% (adica 2 sticle au fost ok si una defecta), am zis sa incerc si sora mai mare (16 lei), numita pompos "Noblesse".

"Noblesse oblige", dar nu si pe Vinex Murfatlar. Da, este mai prost decat surata mai mica si mai ieftina. E minuscul, cu o culoare rubinie, spre caramiziu, apos, subtire, fara corp. Vinul cu un nas timid de fructe de padure si prune, plus ceva floral, dezamageste in gust. Nu pot descrie gustul decat ca fiind o mare lipsa. Nu-i nimic acolo, nu te invaluie, nu te imbie, nu iti spune nimic. Am mai baut vinul asta sub atatea alte nume incat o treime de pahar a fost prea mult.

Sigur, nu-i absolut rau, nu-i defect (cu exceptia unei usoare oxidari), nu duhneste a mercaptani sau alte vomitive, se poate bea, dar nu ofera nici o placere.

E ciudat totusi cum de cineva care poate produce un vin ieftin acceptabil, chiar bun sub raportul pret-calitate, esueaza in gama superioara. Adica e acelasi an, probabil sunt struguri din aceeasi vie, dar selectionati, vinul e facut mai cu grija, etc (ca altfel de unde diferenta de pret), si atunci? Nu-i singurul exemplu, desigur.

Si o mentiune: nu-i asa ca semana cu eticheta gamei La Cetate de la Oprisor. Ce ziceti?

Feteasca neagra Noblesse 2007, DOC-CT, rosu sec, 12,5%, Murfatlar, Vinex, 16 lei, 69 pct.

Sauvignon Blanc 2008 Jidvei si Castel Hinog Feteasca Neagra 2007 revizitat

E best in class la vin alb sec de retail in cadrul premiilor de excelenta vinul.ro. Adica, presupun ca acesta este (vezi foto). Jidvei mai produce si alte variante de sauvignon, dar din 2008, cred ca doar acesta este de gasit in hypermarketuri.

A nu se intelege ca m-am apucat sa verific corectitudinea rezultatelor, ci doar ca le-am luat ca pe un ghid, cum ar si trebui.

Din Metro am achizitionat o sticla din acest vin si una de Castel Hinog feteasca neagra 2007, medaliat si el in cadrul acelorasi premii, vin care cumparat din Selgros cu cateva zile inainte m-a impresionat prin raportul pret/calitate.

Sauvignonul de Jidvei nu este de nebaut sau defect. Doar ca...in nici un univers posibil nu poate fi cel mai bun vin sec pe care sa-l poti cumpara din magazine. Inca de la culoare te surprinde. E auriu, chestiune atipica sauvignonului. Nasul: fondanta roz (cu esenta de trandafir), ceai de tei si musetel indulcit cu miere, fructe exotice, si undeva adanc- ceva chimic ascutit (acetona, poate). Gustul dezamageste usor, avand in vedere bogatia olfactiva, indicand ceva mere verzi, portocala, iarba, mergand rapid spre finalul mediocru, logic- acrisor-amarui. 71 pct. 12-13 lei

Dupa un pahar, m-am lamurit si m-am lasat pagubas.

Asa ca plin de speranta iluminarii am deschis feteasca neagra. Inca de la inceput, mi-am dat seama ca e altceva, dupa dop. Daca-mi amintesc bine, precedenta sticla avea dop de pluta inscriptionat, aceasta un dop sintetic. N-am ce note de degustare sa postez, doar un nas foarte urat, de fermentatie. Si cand ma gandesc ca a stat vreo saptamana in stanga sus la rubrica "recomand", imi pare si mai rau. O fi retailerul, o fi producatorul, oi fi eu, oricum totul e desertaciune si vanare de vant.

Asadar, n-a fost o zi prea buna pentru iubitorul de vin din mine.

Metroul 3 si un pahar de Rhein Imperial Brut

In care aflam informatii aparent nefolositoare despre personajul nostru.

In fata sa era o usa metalica, ruginita, vopsita candva in verde, genul de usa pe care te-ai astepta sa o gasesti in subteranele metroului. Cercetand usa in fata careia il adusese cainele, si care acum se odihnea pe pe sezut, dar aruncandu-i in continuare cu o privire malitioasa, in fine, pe cat de malitioasa poate fi privirea unui caine, vazu ca pe ea era cifra noua, din metal in relief.

Apoi, in mod curios, descoperi jos pe usa, undeva aproape de sol, un cuvant compus din litere disparate, ca acelea pe care le vezi pe usile apartamentelor sau pe portile caselor, aurii sau argintii, imitand fierul forjat sau bronzul, ca si cum cineva ar fi furat cate o litera- dar cea potrivita- pentru a compune cuvantul de la picioarele sale: “Mizericordia”. Semnificatia exacta ii scapa, desi intelegea ce inseamna mizeria, mai ales dupa ultimele intamplari.

Incerca sa impinge usa, dar nu reusi. Se hotari sa faca ceea ce ar fi facut in mod normal daca nu s-ar fi aflat in subteranele metroului, condus de cainele unui batran senil, si anume sa bata la usa. Zis si facut.

Timp de aproape jumatate de minut nu se intampla nimic. Apoi, imperceptibil cifra noua se roti, pana deveni un sase, lasand sa se vada o gaura in usa, acoperita complet de un ochi mare, albastru, care clipea intermitent. La fel de incet, sasele deveni din nou noua. Nu putu sa nu se gandeasca la simbolistica cifrelor, dar isi dadu seama ca este- cel mai probabil- cunoscutul si obisnuitul cliseu din filmele americane. Auzi un zgomot infernal in spatele usii, apoi aceasta se deschise lasand sa se intrevada in spatele ei…

Acesta este un moment potrivit sa intrerupem un pic naratiunea pentru a trece in revista cateva lucruri cunoscute despre eroul nostru. Sigur, ati primit indicii ici-colo depre personaj, dar ce guma cu surprize cumpara in copilarie, ce carte a citit prima oara, s-a imbracat vreodata cu rochiile mamei, cum o chema pe fata (ca sa fim politic-corecti “sau baiatul”) primului sarut, etc? Ei bine…n-o sa aflati nimic din toate acestea. Dar sunt sigur ca veti intelege mai multe despre el citind pasajul de mai jos:

“Daniel Cordoneanu era administratorul IT al firmei Alphabetha Transcript srl. In fiecare zi, se aseza pe scaunul directorial din biroul sau, incapere nu mai mare dacat o debara de apartament comunist, deschidea calculatorul si in marea parte a timpului asculta muzica, urmarea filmulete pe youtube, si spiona salariatii societatii prin intermediul programului de asistenta. E fascinant cate poti afla despre oameni urmarind istoricul navigarii web sau urmarindu-le comportamentul dupa felul in care utilizeaza calculatorul. Totusi, uneori Daniel avea sentimentul ca ceea ce face e oarecum pervers. Totusi era un voyorism tinut in frau: nu utilize programe stealth, ci clasicul aprogram de asistenta care anunta utilizatorul (daca e atent) printr-o pictograma in toolbar de interventia din exterior. Cu toate acestea, nimeni nu parea sa o remarce atunci cand aparea. “Astia dau banii de pomana la controlul medical periodic. Sa ma intrebe pe mine, eu stiu totul despre ei”. De pilda, Monica de la Contabilitate avea o problema dermatologica- o dermatita de contact pe pielea spatelui. Stia asta dupa numarul mare de cautari in google pe aceasta tema, de pe calculatorul ei. Ciprian- traducatorul de spaniola- era fan manga (si deseori un “anumit” tip de manga), intotdeauna printre ferestrele deschise era un site cu filme online. “Hm, se amuza Daniel, in curand va deveni si traducator de japoneza! Ha Ha”. Se lasa un pic pe spate. Il cam supara coloana. “A dracului,slujba. O sa ajung la cutit intr-o zi!” Sorbi din cafeaua aburinda. “Nt” scoase un sunet de neplacere, pusese prea mult zahar. Dupa ce aseza cana de cafea pe biscuitele de hartie inscriptionat cu numele unei firme de destributie componete IT, facu dubluclick pe iconita programului de asistenta, introduse parola de admin (“********”, n.a: “god4real”), si selecta statia “trans-ionut”, adica traducatorul de manuale tehnice. Programul se conecta in cateva clipe, se deschise fereastra de monitorizare, practic o clona a desktopului utilizatorului. “E un tip foarte dezordonat, baiatul asta…”, constata pentru a cata oara Daniel.

Fundalul standard windows era de nerecunoscut sub multitudinea de shortcuturi. Jumatate de ecran era acoperit de o fereastra office biligva, in stanga varianta engleza, in stanga traducerea care se scria in timp real. “Televizorul Samsung UE46C 9000 face parte din…” “Aha, bine ca macar asta lucreaza!”. Ii cazu privirea pe taskbar. Un mini winamp integrat pe care citi titlul piesei scurgandu-se ca feed: streetlab- the immigrant song. N-auzise de ei. Mai erau deschise doua ferestre de google chrome. “La ce s-o fi uitand?”. Minimiza aplicatia, selecta un program de monitorizare a traficului, il deschise- mii de adrese din memoria cache a tuturor statiilor din parohie. Cauta numele statiei, il selecta si ii aparura doar adresele accesate de pe aceasta. Dadu copy la ultima si paste in browserul IE. Se incarca pagina si citi titlul “Tabla de smarald a lui Hermes 5 feb 2009 fara comentarii”. Ezoterism, mister, tampenii fara noima. Ii atrase privirea un nume familiar: omul cu marul:

Traducerea lui Issac Newton (1680):

1) Acest adevar fara falsitate, sigur, cel mai sigur.
2) Ceea ce este dedesubt este lafel cu ceea ce este deasupra si ceea ce este deasupra este lafel cu ceea ce este dedesubt pentru a constitui miracolul unui singur lucru.

“Hm, acest adevar fara falsitate…”, medita el, cuprins de o neliniste filosofica. Dar care o fi “acest” adevar? “Pana la urma viata pe Pamant e adusa de pe alta planeta? Un asteroid plin cu bacterii in precambrian” “Precambrian, oare asa se scrie” Introduse “Precambrian” in google. Primul raspuns Wikipedia English, apoi citi numarul doi:

Precambrian - Wikipedia

Precambrian (Pre-Cambrian) este un nume informal pentru intervalul de timp ...
ro.wikipedia.org/wiki/Precambrian - În cache

Afişaţi mai multe rezultate de la wikipedia.org

“Deci e corect, constata cu satisfactie”. Asa vazuse intr-un documentar pe National Geographic. In mesewria sa adevarul era simplu, si se exprima sub forma cifrei 1. Ceea ce nu era adevarat era un mare 0. Nu era mult de interpretat, si nici mari mistere de dezlegat in domeniul IT, desi uneori defectiunile calculatoarelor si mai ales rezolvarea lor intrau pe taramul ocultului si al norocului chior. “In fine, fiecare cu problemele lui…”, remarca cu inteligenta Daniel. Apoi, mintea i se intoarse la prima pagina- Hermes Trismegistus. “Cine o fi si asta?”, adica stia cate ce despre Hermes, zeul greu, urmarise “Xena-Printesa razboinica”, dar de trisme…nu auzise niciodata, si nici nu-I parea rau, avand ineptiile pe care le scrisese. “Auzi- Ceea ce este dedesubt este lafel cu ceea ce este deasupra si ceea ce este deasupra este lafel cu ceea ce este dedesubt...Ce tampenie!” Din nou google si “http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermes” Cateva Bla, bla, bla, scroll si:

“Hermes Trismegistus este un zeu sapiențial, în ipostaza sa de zeu triplu, recompus în miturile grecești după modelul zeului egiptean Thot, dar adesea fiind numai numele onorific grec al acestuia. Hermes Trismegistus este zeul cunoașterii secretelor divine, autorul unor cărți inițiatice sacre, hermetice (preluate de la Thot)…”

Ok, that’s enough. “Toti oamenii au nevoie de un hobby, dar nici chiar asa”, isi nota Daniel in marea carte nescrisa a aforismelor pentru administratorii IT. Minimiza browserul web si-I aparu din nou fereastra programului de asistenta. Pe ecranul calculatorului spionat era deschisa acum o alta pagina google chrome, afisand casuta postala gmail a utilizatorului “ionutconvex@gmail.com”. Putu citi urmatoarele:

“ primiti acest mail ca urmare a inregistrarii ca utilizator al superbestjobs.ro. Un client anonim (faq: “client anonim”) va transmite urmatoarele:

Stimate Domnule Ionut Migireanu

Suntem incantati sa primim CV-ul dumneavoastra. Consideram ca indepliniti conditiile necesare postului. Ati fost selectat pentru runda finala de interviuri. Va vom contacta direct in zilele urmatoare.

Cu stima,

Conducerea”

“Opa, exclama Daniel, micul nostru traducator de manuale isi cauta un nou job. Interesant. Ciudat: client anonim. Trebuie sa fie vreo multinationala. Numai astia sunt atat de paranoici!” Dar uimirea ii fu curmata de ciocanitul in usa de sticla a “borcanului” sau. Raluca de la Personal isi strecura capul (dragut, de altfel) prin usa pe jumatate deschisa. “Buna Daniel, esti bun sa vii pana la mine? Iar s-a blocat programul de salarii…”. “Sigur, Raluca, imediat!”, si pentru ca o surprinse aruncand o priviri indiscrete spre monitor, apasa precipitat x-ul din dreapta sus a ferestrei de asistenta"

sfarsitul episodului 3

........................................................................................................................................................................

In mod absolut enervant pentru unii, care considera asocierea povestioarelor cu vinul ca artificiala, desi credeti-ma nu-i nimic artificial, ci chiar...hm, organic:), iata vinul de azi: Rhein Brut Imperial, spumantul celor de la Halewood, a carui fabricatie am avut ocazia sa o vad pe fast-forward la vizita in Pivnitele Rhein ocazionata de recenta intalnire a bloggerilor de vin. Are la baza chardonnay-ul din podgoria Sebes, si asta se recunoaste in gust, fiind ceva cremos acolo. Are o culoare alb-galbuie, si in nas si gust aduce a para(coaja in nas si pulpa in gust), caise, piersici. Cu o perlatie fina si persistenta este unul dintre cele mai bune spumante romanesti disponibile pe piata. O nota doar: nu asociati cu dulciuri, torturi si altele de la sfarsitul meselor aniversare, ca nu merge. E de aperitiv, sau daca vreti sa rupeti gura targului- de toata masa! Calificativ: Bun.

Chardonnay 2008 Corcova Roy&Damboviceanu

Culoare: galbena-aurie putin intensa

Nas: pere, pepene galben, mar

Gust: ananas putin verde, banana, lime (sau portocale necoapte- de care sunt pline supermarketurile...), si retonazal tipicul de tamaie, fum. Nu cred ca a fost baricat, dar ceva lemn tot a vazut, intr-un fel sau altul (zic si eu). Stiu ca multi inteleg altceva prin tamaie, dar daca ati fi fost la atatea pomeni si parastasuri la cate am fost eu in ultimii ani, cred ca ati fi de acord cu mine.

Sec serios, sprintar.

Final: decent, condimentat, mineral, ierbos, mar verde si lime-portocala de mai sus.

I-ar fi prins bine ceva mai mult corp. Temperatura de consum trebuie sa fie ceva mai mare decat la albele obisnuite. Peste 10C, oricum.

Astazi merge cu Guacamole (nu radeti, textura cremoasa a preparatului mexican se potriveste cu caracterul mai plin al chardonnay-ului. Parerea mea!)

Calitate buna. 23 lei. 79 pct.

Metroul 2 si un pahar de Cuvee Charlotte 2007

partea I: aici

Inainte sa deschida ochii simti o durere puternica a muschilor gatului, ca atunci cand ar fi dormit cu gatul stramb. Statea sprijinit de un zid. Camera in care se trezi era in penumbra. O raza de lumina intra printr-o deschidere din partea stanga. O incapare patrata cu pereti de beton, plini cu grafitti. Printre mazgalituri fara noima, drept in fata lui, un desen elaborat, realizat de cineva cu talent, fara indoiala, reprezentand un chip de femeie cu parul impletit in cozi jamaicane. Suvitele serpuiau intre ele, imaginand o aura.

“Tinere, te simti mai bine?”. Vocea gajaita, venita de nicaieri, il sperie de moarte. Privi in stanga. O figura imbatranita, cu o barba biblica, neingrijita, un pardesiu la fel de jigarit ca proprietarul. Purta o caciula ridicola, ruseasca, cu urechile atarnand in lateral. “Da, cred ca…da”, zise, in timp ce incerca sa se ridice. Batranul il ajuta . Cand ajunse in sfarsit pe picioarele lui, isi dadu seama ca fusese jefuit. Geaca disparuse, odata cu pantofii. Nu mai vorbim de telefon sau portofel. Nici ceasul Swatch nu mai era la locul lui. “Unde sunt?” “Esti in siguranta, tinere! Nu te puteam lasa in voia ticalosilor acelora! M-am luptat cu ei ca sa te salvez!”. Tanarul isi privi “salvatorul” cu neincredere, amplificata de faptul ca zarise pe incheietura mainii sale propriul sau ceas. Cumva, nu considera ca era momentul sa aduca in discutie acest lucru.

Un sentiment profund de jena, amestecat cu frica si furie il cuprinse. “Cum pot iesi afara? La suprafata, adica” . “In primul rand, nu poti iesi asa! Iti trebuie niste incaltari!” Si smulgand o prelata kaki din apropiere, dezvalui cu gesturi de magician, o gramada de pantofi, papuci si cizme folosite, amestecate alandala. “Avem o varietate mare de incaltari, sunt sigur ca vei gasi ceva pe placul tau”, rosti batranul cu un ton de comersant versat, ce parea suprarealist avand in vedere circumstantele.

Dupa ce-si reveni din perpexitate, tanarul realiza ca indiferent de starea lor, nu putea ajunge acasa descult. Puse mana pe un tenis chinezesc, ce parea pe masura lui. Apoi, rascoli cateva secunde in maldarul de pantofi pana-i gasi perechea. “Excelenta alegere! Si sunt la reducere: doar 127.435 de euro!”. “Poftim!?”, zise tanarul oarecum amuzat de situatie, desi isi dadea seama ca n-ar fi trebuit. “Pentru tine, 101. 205, nici un ban mai putin! Ce zici?” ”Pai, vedeti…n-am nici un ban!”, “Ah, pacat” zise batranul si dadu sa ii smulga tenisii din mana. “De fapt…si batranul il privi fix in ochi… cred ca ne putem intelege! Trebuie doar sa-mi faci un comision. Nimic special, doar ca vine ora ceaiului si nu pot livra acest mesaj personal destinatarului ”.

Tocmai cand tanarul se intreba cam in ce poveste sordida si absurda se pusese prin simpla atipire in metrou, batranul ii si puse sub nas, cu rapiditate militareasca un plic din hartie ingalbenita de vreme. Se gandi ca batranul, cu siguranta nu in toate mintile, il atrage in cine stie ce fantezie create de minta sa decrepita, dar ar fi fost un bun prilej sa o stearga de-acolo. “Poftim! E foarte simplu. Ai grija, sa-I dai mesajului doar Ducelui- personal- Si nu te speria… are hachiitele lui, dar e un tip de treaba, Te va indruma el mai departe. Doar ca trebuie sa ajungi in urmatoarea jumatate de ora! Te va conduce Serbi…Seeeerrbiii!”. Din galeria vecina se auzi un latrat lugubru, urmat de un tropait apasat si precipitat. Tanarul arunca o privire ingrijorata catre batranul care isi asezase o ceasca ciobita cu un desen reprezentand un mos craciun in toga, pe o masuta plianta aparuta de nicaieri. Il privi cum scoate dintr-un buzunar interior un plic de ceai care dupa cum arata fusese folosit de nenumarate ori. “Fii fara grija, Serbi este un animal foarte destept!”. Din pragul usii isi facu aparitia un …catelus, mic si murder, cu blana zdrentuita. Un fel de bichon incrucisat cu altceva de talie mai mare. Serbi isi privi clientul cu neincredere, apoi o tuli la goana prin galerie. “Eu zic sa te grabesti. Hai, la revedere!”, zise batranul.

Fara sa-i treaca multe prin minte in acel moment, tanarul o lua la goana in urma cainelui. Tenisii chinezesti il faceau sa inainteze foarte usor printre gramezile de moloj, cabluri ravasite si baltile omniprezente in subteran. Cainele il purta printr-un labirint in care toate bratele pareau identice. Tanarul se gandi o clipa cu groaza ca s-a ratacit in paienjenisul subteran si ca si-a pierdut la randu-i mintile.

Va urma. Presupun...

Cumva, cred ca mica continuare de mai sus merita- pentru efort, nu alta!- un pahar de Cuvee Charlotte 2007. E un vin destul de bun si destul de scump (70 ron/sticla) produs de SERVE Ceptura. Are o poveste gingasa despre legatura intre vin si fiica proprietarului- contele Guy Tyrel de Poix (fiica care se numeste Charlotte, cum altfel). Apropos, le-ar cam trebui un cap limpede care sa citeasca informatiile de pe contraeticheta inainta sa se tipareasca. E ciudat sa descoperi erori de tastare la un vin cu pretentii.

E un cupaj de cabernet(40%), feteasca neagra(39%) si merlot (21%). O culoare rosie pura, un nas interesant in care domina pielea, tabacul, si abia apoi indicii de fructe negre de padure, visina. Gustul este plin, taninos dar fin, cu visina, cireasa, vanilie, scortisoara care te poarta spre un final decent, de visina si condiment- in special piper, alterat usor de un iz nitel amarui, cam nelalocul sau. Nu e nimic feciorelnic aici, avem un vin puternic, dur. 14,5%, tanini puternici, aciditate mare: e de pastrat! E unul din cele mai bune vinuri romanesti gustate de mine. 88 pct.

Povestiri neterminate: Metroul

Ii placea muzica electronica, experimentala. In seara aceea, in apartamentul spatios de la ultimul etaj a unui bloc nou de locuinte, dintr-o zona foarte scumpa a orasului, fusese invitat un dj cunoscut. Muzica, pe care n-o putea caracteriza decat ca fiind sublima, de la inaltele amintand de orgile catedralelor pana la basii primari ca frenezia unui ritual tribal, inca il stapanea. Parca de teama disparitiei sentimentului de vivacitate, din castile iphonul ii rasunau in urechi acorduri asemanatoare. Locuinta prietenilor sai era super, inox si neon, mobila joasa animtind eclecticul japonez, de simplitate si tehnologie. De pe terasa larga puteai admira privelistea centrului vechi, cu edificiile sale luminate de proiectoare. I-ar placea sa locuiasca intr-un astfel de loc.

Acum insa, seara tarziu, astepta metroul care sa-l duca in garsoniera sa comuna, inchiriata, dintr-un cartier obisnuit. Pe cand cobora spre peron se privea in vitrinele intunecate ale magazinelor din pasaj. Reflexia arata o situeta zvelta, jeansi la moda- stransi pe glezna, o geaca scurta sub care se intrevedea imprimeul tricoului cu capete de mort, trandafiri, imimi strapunse si strasuri, marca Springfield. I-l trimisese fratele sau din Spania. Din buzunarul gecii un fir alb urca pana spre urechi- castile purtand ca emblema Apple. Parul scurt, blond, trasaturi frumoase. Periodic coloanele de beton cu finisaj imitand marmura, delimitand varietatea magazinelor din subteran, intrerupeau reflexia siluetei, ca o pelicula din pioneratul cinematografiei, in care unele cadre lipseau din montaj. Era foarte obosit, dar tineretea parea sa-i ascunda starea. Se gandea ca indiferent cum arata garsoniera sa, putine lucruri puteau fi mai atragatoare decat patul masiv si care scartaia infricosator, din cauza vechimii si a designului.

Un prim indiciu al starii de oboseala fu sentimentul de placuta relaxare cand se aseza pe unul din scaunele din fibra de sticla ale peronului. Se gandea fara placere la ziua de maine, cand va trebui sa se duca, ca in fiecare dimineata la biroul unde vreme de 8 ore, uneori mai mult in functie de dimensiunea livrarii, traducea manualele tehnice ale diverselor electrocasnice. Nu se plangea totusi, nu era o munca prea grea, lexicul manualelor limitandu-se la cateva sute de cuvinte, dar ingrozitor de monotona. Distractia sa era sa ascunda, “sa scape” ca sa spunem asa, printre paginile cu font minuscul cate o propozitie care n-avea ce cauta acolo. De pilda, considera capodopera sa integrarea citatului “ceea ce este deasupra este si dedesubt” in mijlocul unui lung pasaj despre posibile defectiuni. Se gandise ca televizorul Samsung de ultima generatie, extrem de scump si exclusivist, are sanse minuscule sa se defecteze in viitorul apropiat, astfel ca vreun client curios chiar sa citeasca respectivul capitol. Cu toate astea, isi imagina cu placere sansa de 1 la un million ca vreun comparator chiar sa identifice pasajul strain, si probabil de 1 la un miliard ca un comparator educat sa recunoasca cuvintele alese din Hermes Trismegistrul. Isi imagina perpexitatea acestuia, interzis in fata irationalului.

Secundele se scurgeau greu, pe afisasul cronometrului electronic. Pe la 3min si 44 de secunde auzi sunetul de fiara mecanica rabusnind din tunel. Se ridica cu greu, si se indrepta spre marginea peronului. Intra in vagon. Se aseza pe unul din multele locuri libere. Era tarziu, oamenii obisnuiti au ajuns de mult acasa. In vagon- doar el si o femeie in varsta cu fata strabatuta de riduri adanci ca un canion american, imbracata oarecum nepotrivit avand in vedere vremea, cu un palton cafeniu. Din sacosa neagra de stofa sintetica iesea varful unei franzele.

Din castile albe o piesa ambientala, facuta sa te transporte. Isi inchise o clipa ochii. Isi imagina cum zboara prin tunelurile metroului, cum camera va fixa o clipa un capac de canalizare care va exploda cand va iesii ca un superman cu superviteza din ea, lasand o dara alba, supersonica…

Cand deschise ochii nu vazu nimic. Era intuneric. Ii trebuira cateva clipe sa se adune. Liniste de mormant. Pipai aerul din fata, apoi dadu de feeligul familiar al bancii din metrou. Doamne, adormise…Cauta in buzunare telefonul apasa pe ecran pana se aprinse afisajul. Il folosi ca pe o lanterna. In lumina difuza, vagonul gol parea si mai dezolant. Pagini de ziare, o coaja de banana, o cutie stalcita de iaurt. Indrepta sursa de lumina spre geam. Nimic, se zareau doar cablurile prinse de peretii tunelului. Incerca sa geschida usile, dar fara success. Trebuia sa iasa de aici! Il invada o senzatie profunda de disconfort claustrophobic, o transpiratie rece, urmata de o mancarime insuportabila a scalpului. Cauta indicatia cu iesire de incendiu pe geamurile vagonului. O gasi. Lasa telefonul deschis pe banca din apropiere, se agata cu mainile de bara de sus, isi lua avant si lovi cu talpile fereastra, care zbura cu tot cu o parte a cauciucul izolator in exterior.

Reusi cu ceva eforturi sa coboare. Era in tunel. Privi in fata, inspre locomotiva. Se vedea o lumina difuza- probabil din ultima statie de pe traseu de unde, peste cateva ore garnitura isi va reincepe drumul. Cu telefonul indreptat in jos, isi croii drum prin galerie, printre cabluri si ochiuri de apa, licurata din tavan, pana ajunse in statie. Citi numele statiei, il stia, dar nu coborase niciodata aici. Urca pe peron. Ajunse la scari, dar acestea erau inchise cu un grilaj, sari turnichetii, ajunse de partea cealalata, dar si a doua intrare era inchisa intr-un mod asemanator. Era in dreptul casei de bilete cand auzi pasi si vorbe inabusite. Se gandi o clipa ca trebuie sa fie niste lucratori de la metrou. Cu toate acestea, isi imagina eventualele complicatii- cum ar fi putut explica prezenta sa in metrou, daca chemau politia si aceasta i-ar fi luat datele. Nu avea chef de explicatii si amenzi. Apoi, s-ar fi descoperit geamul spart si n-ar fi fost greu sa se faca legatura. Toate acestea l-au facut sa se ascunda in spatele unei coloane. Ii auzi pe lucratori discutand despre un meci de fotbal. Cand se indepartasera suficient incat nu-i mai auzi, se hotari sa exploreze in continuare. Trebuia sa existe o cale de iesire. Nu-si inchipuia ca mecanicii, femeile de serviciu, etc coborau in metrou prin aceeasi poarta precum calatorii. Intra din nou pe peronul unic care deservea ambele sensuri de mers si and privi in fata inmarmurit. Pe mijlocul peronului statea un copil. Murdar, cu hainele lalai, prea mari, ponosite, cu parul ciuntit alandala, murdar de ceva ce parea funingine pe fata. Statea locului, cu capul usor inclinat intr-o parte, si doar un aproape imperceptibil balans il facea insufletit. Deodata, de ca si cum imaginea strainului din fata l-ar fi activat, rosti cu un glas sfarsit : “Nenea, imi dai si mie un ban?”. Se apropia cu pasi repezi. In fata asaltului, se dadu cativa pasi inapoi. Copilul se opri in fata lui reluand aceeasi rugaminte iar si iar, pe acelasi ton. Apoi, pe nevazute din dreapta mai aparu un copil, de aceeasi inaltime, imbracat asemanator. Erau identici si diferiti in egala masura. “Un ban de paine, nenea! Te rog!” In cateva secunde se stransese un grup de vreo cinci copii, fiecare debitand mecanic propozitii diferite cu acelasi sens. Aproape hipnotizat, cu un usoara teama, baga mana in buzunar cand desfacu capsa portofelului, simti ca facuse o greseala. Isi pierdu echilibrul sub piedica pusa de unul dintre ei, se impiedica de altul, cazu, moment din care fu asaltat de o ploaie de lovituri. Copii stateau cerc in jurul lui lovindu-l incredibil de viguros. Incerca sa se ridice, dar fiecare lovitura ii dimunua forta ca in bara de viata din jocurile video. Intr-un final, firesc, isi pierdu cunostinta….

Sfarsitul partii intai (probabil si ultima) EDIT: n-a fost ultima...vezi aici si apoi aici!

Hm, ar trebui sa asortez cele de mai sus cu un vin, asa-i? Ei bine, ar trebui sa fie unul care sa amplifice starea de sordid si confuzie. E greu de ales, dar de dragul discutiei, as alege unul teribil, din acela care iti da dureri de cap. Nu spun care, ca stim cu totii unul.

Castel Hinog Feteasca Neagra 2007: ieftin si bun! Well, sort of...

Edit 16.11.2010: o a doua sticla cumparata din Metro mi-a confirmat unele temeri. Probabil alt lot, alt vin. Trivial, cu miros greu, urat. Spun asta de la inceput, ca sa nu-mi scoateti ochii dupa.

Acest vin este unul dintre motivele pentru care concursurile, in masura in care sunt oneste, pot scoate la lumina mici geme. Nici prin gand nu mi-ar fi trecut sa-l cumpar daca n-as fi observat ca a primit distinctia "best in class vin rosu demisec" la recentele Premii de Excelenta Vinul.ro.

O sticla de feteasca neagra de Murfatlar, produsa de Vinex, costa fabuloasa suma de 8 lei (Selgros). Asadar, Chateauneuf stai linistit! Asta nu te concureaza!

Asteptarile de la un producator nu prea renumit, care propune un vin la un asemenea pret sunt mici, dar revelatia cu atat mai mare. Culoare rosu-purpuriu, cu indicii de cires. Nasul nu este cel mai minunat, lemnul si ceva fructe dulci, dar gustul uimeste prin corpolenta, aromele clasice de pruna uscata, fructe rosii de padure, visina, menta, pana la finalul lung de visina coapta si condiment. E de dulce, easy-drinking, dar la pretul asta e foarte bun. Asta daca prindeti o sticla fara defect (in evaluarea de feteasca neagra cei de la Vinul.ro au dat peste una defecta).

Montepulciano- Casa Demonte, de azi ai un rival! Costa la fel, e din Cernavoda, si e un soi romanesc.

80 pct, jos palaria!(daca luam in calcul pretul, daca nu-l luam: 76 pct)

Tamaioasa romaneasca 2009 Prince Stirbey

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand dau de vinuri dulci ma feresc ca de dracu'.

Este "rodul" studentiei, cu excesele sale ocazionale, in care panoplia de dulcegarii a fost "admirata" intensiv. Grasa de Cotnari, tamaioasa, muscat ottonel, chardonnay si pinot gris de Murfatlar, Pietroasele de orice tip, fetesca alba dulce, gewurtztraminer, si ca sa variem un pic, busuioaca de bohotin (nomina odiosa!). Stiu ca nu sunt singurul care a trecut prin aceste groaznice incercari.

De aceea, cand am incercat Tamaioasa de Dragasani produsa de Agricola Stirbey am avut sentimente amestecate. In parte, ideea de vin alb foarte dulce, ca sa nu spun indulcit, cu arome si corpolenta de sirop, flasc, fara aciditate ma ingretosa dinainte de a deschide sticla. Pe de alta, renumele producatorului, de la care nu am baut pana acum ceva prost, si reviewurile din anii anteriori, ma faceau curios si aruncau o umbra de optimism peste situatie.

Ei bine, acum dupa ce am gustat-o, pot spune ca am avut o revelatie! Exista vin alb care se poate bea, si nu numai la desert acompaniind cine stie ce prajitura facuta din 3 kg de zahar, ci chiar ca aperitiv, ba chiar, indraznesc, de una singura- doar cu niste fructe alaturi.

Ceea ce a reusit Oliver Bauer la Dragasani este extraordinar, un vin dulce, dintr-o varietate neaosa, care printr-un echilibru intre zahar si aciditate devine foarte agreabil. Nasul este foarte proaspat, cu mar si para plus ceva floral, un pic de miere, un pic de coaja de grapefruit, un nas atipic de sauvignon blanc, as zice. Gustul este plin, agreabil, cu zahar tinut in frau, cu aroma evidenta de mar dulce-acrisor (nu stiu soiul, dar e romanesc si foarte comun, tomnatec, rosu si folosit intensiv la placinte). De altfel, aceasta tenta citric-efervescenta da toata valoarea vinului, care nu e din cale afara de complex, dar e echilibrat, ceea ce pentru un vin dulce e mare lucru. Retronazal se simte boaba de strugure coapt. Finalul dulce-acrisor aduce unele note minerale, chiar nitel piperate, lasand pe limba un feeling nisipos, ierbos, extra-sec, de tipul "Martini dry", care te face sa te intrebi cum de este posibil.

In fine, l-am laudat destul. Ideea e ca, de acum stiu- exista vin alb dulce romanesc care sa poata fi baut cu placere. Fara sifon.

84 pct. In jur de 39 lei, in magazinele specializate.

Premiile de Excelenta Vinul.ro 2010. Un comentariu si o lista lunga

S-a incheiat concursul numit Premiile de excelenta Vinul.ro 2010. Voi utiliza un sofism prin repetitie, dar intentia e buna: este singurul concurs onest de vinuri din Romania. Cel putin, singurul care ajunge la simturile noastre. Or mai fi concursuri nepoluate de sponsori gen festivalul international de vinuri de la Cracaoatii din Deal (international deoarece participa si varul Papusoi din Republica Moldova cu doua vetre de molan), dar nu stiu eu de ele.

Ok: efort mare de organizare, juriu serios, in mare parte strain, vinuri cumparate direct din raftul supermarketurilor, individualizand competitia prin intentia de informare a consumatorului asupra calitatii licorii din pahar.

Sigur, totul e bine pana la rezultate care irita pe unii, incanta pe altii. Eu unul, si nu numai eu, am oarece nelamuriri cu privire la unele medaliate, dar doar in raport cu altele, si nu in absolut. Poti sa spui ca, parexamplu, Cuvee Charlotte ar fi mai bun decat Dragaica Rosie de Oprisor, sau decat syrahul 2009 de la Recas, dar pentru asta exista presa "independenta" (adicatelea noi- blogdevinii- vorba Pivnicerului), ca sa aiba si alte pareri.

Concursul a avut doua sectiuni: vinuri de retail, luate din hypermarketuri, si Horeca, sectiune cu inscriere, unde a trimis fiecare ce a vrut, daca a vrut. La retail, o sa incerc feteasca neagra Castel Hinog, pentru cultura mea generala, sper dar am dubii ca este cel mai bun rosu demisec din patrie. Apoi, nu ma mira, dar chiar ma bucura, ca Recas si-a luat partea leului in retail, pentru ca si eu sunt de parere ca vinurilor lor sunt absolut corecte, chiar bune daca le compari cu altele din acelasi pret.

Ma bucur ca se infiripa o traditie, tare as vrea sa comentez si a 25-a editie a premiilor Vinul.ro!

In concluzie, credeti ce vreti si mai ales beti ce vreti, dar nu costa nimic sa cititi lista de mai jos.

Rezultatele:

"Medaliatii Premiilor de excelenta Vinul.Ro, editia 2010 , Vinul.Ro

2010 - anul de desfasurare a celei de-a doua editii a Premiilor de excelenta Vinul.Ro

1.775 – fise de degustare au fost folosite pentru evaluarea probelor

355 - vinuri au intrat in concurs, la ambele sectiuni (retail si HoReCa)

111 – este numarul de medalii acordate

95 – puncte a fost pragul de jos pentru Marea Medalie de Aur

94,3 – puncte a primit cel mai bine apreciat vin din competitie (Riesling italian Sirena Dunarii 2000)

90 – puncte a fost pragul de jos pentru Medalia de Aur

80 – puncte a fost pragul de jos pentru Medalia de Argint

61 – medalii de Aur si Argint pentru vinuri HoReCa

56 – este numarul total al vinurilor care au intrunit punctaje pentru Medalia de Argint, dar nu au primit-o ca urmare a prevederii din Regulament care limiteaza numarul de medalii la o treime din totalul probelor inscrise

55 – medalii de Aur si Argint pentru vinuri de retail

23 – degustatori straini si romani au participat la jurizari

9 – numarul total al Medaliilor de Aur acordate

7 – a fost numarul de membri ai Federatiei Somelierilor din Romania care au asigurat servirea probelor

6 – Medalii de Aur pentru vinuri HoReCa

3 – Medalii de Aur pentru vinuri de retail

0 – numarul de Mari Medalii de Aur acordate

I. „Vinuri HoReCa” (disponibile in Hoteluri, Restaurante, Catering si in magazinele specializate)

Medalii de Aur vinuri albe HoReCa:

1. Riesling italian Sirena Dunarii 2000, dulce, DOC-CIB Mehedinti, produs de Vinarte

Medalii de Aur vinuri rosii HoReCa (in ordinea alfabetica, dupa numele producatorilor=:

1. Enira 2006, sec (Merlot / Cabernet Sauvignon / Shiraz / Petit Verdot), produs de Bessa Valley Winery (Bulgaria), importat de WineRo

2. Dragaica rosie 2008, sec (Cabernet Sauvignon / Merlot / Shiraz / Pinot Noir), IG Dealurile Olteniei, produs de Crama Oprisor

3. Feteasca neagra Cocosul 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

4. Syrah Cocosul 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

5. Carmenere Errazuriz Max Reserva 2008, sec, produs de Vina Errazuriz (Chile), importat de Cramele Halewood

Medalii de argint pentru vinuri albe HoReCa (in ordine alfabetica a producatorilor=:

1. Marienfeld 2005, sec (Chardonnay / Sauvignon blanc), produs de Acorex Wine (Rep Moldova)

2. Chardonnay Clos de Corten 2005, sec, produs de Acorex Wine (Rep Moldova)

3. Radacini 2005, sec (Pinot grigio / Aligote / Sauvignon blanc), produs de Acorex Wine (Rep Moldova)

4. Feteasca regala Prince stirbey Genius Loci 2007, sec, IG Dragasani, produs de Agricola stirbey

5. Budureasca Fumee Blanc 2009, sec (Sauvignon blanc / Feteasca alba / Riesling italian), DOC-CT Dealu Mare, produs de Budureasca

6. Chardonnay La Cetate Miracol 2009, sec, IG Dealurile Vrancei, produs de Crama Oprisor

7. sarba Livia 2009, sec, DOC-CMD Cotesti, produs de Crama Girboiu

8. Aligote Livia 2009, sec, DOC-CMD Cotesti, produs de Crama Girboiu

9. Vitis Metamorfosis 2009, sec (Sauvignon blanc / Feteasca alba), DOC-CMD Dealu Mare, produs de Cramele Halewood

10. Chardonnay Theia 2009, sec, DOC-CMD Sebes, produs de Cramele Halewood

11. Single Vineyard Selection Sebes Alba 2009, demisec (Sauvingon blanc / Chardonnay), DOC Sebes, produs de Cramele Halewood

12. Solo Quinta 2009, sec (Feteasca regala / Sauvignon blanc / Muscat Ottonel / Chardonnay / Merlot), DOC Recas, producator Cramele Recas

13. Chardonnay Sole 2009, sec, DOC Recas, produs de Cramele Recas

14. Chardonnay Cocosul 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

15. Chardonnay Karizma 2009, sec, produs de Dragomir Winery Estate (Bulgaria)

16. Feteasca regala Ethic Wine 2009, sec, produs de Ecoterra

17. Chardonnay Late Harvest 2006, dulce, DOC Murfatlar, produs de Murfatlar Romania

18. Muscat Ottonel Taina de Murfatlar 1990, dulce, DOC Murfatlar, produs de Murfatlar Romania

19. Chardonnay Nyakas 2009, sec, DOC Budajeno, produs de Nzakas Pince (Ungaria), importat de Crama Noastra

20. Traminer Via de la Cruce 2000, sec, IG Dealurile Vrancei, produs de Ronivin

21. Sauvignon blanc Fumee Castillo de Molina 2008, sec, produs de San Pedro Vineyard (Chile), importat de VinChile

22. Sauvignon blanc Varius 2009, sec, IG Tirol, producator Senator Prodimpex

23. Torrontes Trapiche Broquel 2009, sec, produs de Trapiche (Argentina), importat de Cramele Halewood

24. Chateau Domenii Blanc 2009, sec (Sauvignon blanc / Feteasca alba), DOC Dealu Mare, produs de Unicom Production

25. Tamaioasa Romaneasca Ambrosio 2006, dulce, DOC-CMD Husi, produs de Vincon Vrancea

Medalii de Argint vinuri rosii HoReCa (ordonate alfabetic dupa numele producatorului)

1. Merlot Prince Stirbey Reserva 2007, sec, IG Dragasani, produs de Agricola stirbey

2. Merlot Curtea Regala 2007, sec, DOC-CT Sarica Niculitel, produs de Alcovin Macin

3. Cabernet by Enira 2008, sec, produs de Bessa Valley Winery, importat de WineRo

4. Merlot Easy by Enira 2008, sec, produs de Bessa Valley Winery, importat de WineRo

5. Enira Reserva 2006, sec (Merlot / Cabernet Sauvignon / Shiraz / Petit Verdot), produs de Bessa Valley Winery, importat de WineRo

6. Alma Tobia Tinto de Autor 2005, sec (Tempranillo / Garnacha), DOC Rioja, produs de Bodega Tobia, importat de Directa Marketing & Comunicare

7. Oscar Tobia Reserva 2005, sec, DOC Rioja, produs de Bodega Tobia (Spania), importat de Directa Marketing & Comunicare

8. Concha Y Toro Trio 2008, sec (Merlot / Carmenere / Cabernet Sauvignon), produs de Concha Y Toro (Chile), importat de Cramele Halewood

9. Cabernet Sauvignon Cantus Primus 2007, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Cramele Halewood

10. Cuvee Uberland 2008, sec (Merlot / Cabernet Sauvignon), DOC Recas, produs de Cramele Recas

11. Merlot Anima 2008, sec, DOC-CIB Dealu Mare, produs de Domeniile Sahateni

12. Feteasca neagra Artisan 2007, sec, DOC-CT Dealu Mare, produs de Domeniile Sahateni

13. Merlot Domeniul Coroanei Segarcea 2007, sec, DOC Segarcea, produs de Domeniul Coroanei Segarcea

14. Karizma Red 2008, sec (Merlot / Cabernet Sauvignon / Shiraz), produs de Dragomir Winery Estate (Bulgaria)

15. Zinfandel Rancho Zabaco 2007, sec, produs de Gallo Family, California (USA), importat de Heinrig Distribution

16. Carmenere Castillo de Molina 2007, sec, produs de San Pedro Vineyard (Chile), importat de VinChile

17. Cuvee Alexandru Terra Romana 2007, sec (Cabernet Sauvignon / Feteasca neagra / Merlot), DOC Dealu Mare, produs de SERVE Ceptura

18. Feteasca neagra Terra Romana 2008, sec, DOC Dealu Mare, produs de SERVE Ceptura

19. Cuvee Charlotte Terra Romana 2007, sec (Cabernet Sauvignon / Feteasca neagra / Merlot), DOC Dealu Mare, produs de SERVE Ceptura

20. Saperavi Teliani Valley 2007, sec, produs de Teliani Valley (Georgia), importat de Omprico Trade

21. Saperavi Teliani Valley Mukuzani 2006, sec, produs de Teliani Valley, importat de Omprico Trade

22. Malbec Trapiche Broquel 2008, sec, produs de Trapiche (Argentina), importat de Cramele Halewood

23. Domain Ceptura Rouge 2007, sec (Feteasca neagra / Merlot / Cabernet Sauvignon), DOC Dealu Mare, produs de Unicom Production

24. Merlot Prince Vlad 2003, sec, DOC Vanju Mare, produs de Vie-Vin Vanju Mare

25. Merlot Prince Matei 2006, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Vinarte

26. Pinot Noir Black Peak 2008, sec, DOC Orevita, produs de Vinterra

27. Cabernet Sauvignon Domeniile Samburesti 2009, sec, DOC-CMD Samburesti, produs de Vitipomicola Samburesti

28. Pinot Noir Wine Princess 2006, sec, DOC Minis, produs de Wine Princess

29. Burgund Wine Princess 2006, sec, DOC Minis, produs de Wine Princess

30. Merlot Alira 2009, sec, IG Aliman, producator WineRo

Punctaje de Medalie de Argint la vinuri HoReCa, dar fara medalii:

In afara celor de mai sus, in categoria „vinuri HoReCa” au mai existat vinuri ce au primit punctaje corespunzatoare Medaliei de Argint dar nu au primit aceasta distinctie deoarece Regulamentul Concursului prevedea acordarea de medalii doar in limita a o treime din totalul probelor inscrise:

• Pinot grigio Lunga 2005 (Acorex Wine – Rep Moldova);
• Negru de Dragasani Prince stirbey 2008, Cramposie Prince stirbey 2009, Sauvignon blanc Prince stirbey Vitis Vetus 2009 (Agricola stirbey):
• Aligote Curtea Regala 2009 (Alcovin Macin);
• Rose by Enira 2009 (Bessa Valley Winery – Bulgaria);
• Oscar Tobia Reserva Bianco 2005 (Bodega Tobia – Spania);
• Tamaioasa romaneasca Origini 2009, Origini Reserve 2006, Tamaioasa romaneasca Origini 2007 (Budureasca);
• Cabernet Sauvignon La Cetate Miracol 2008, Merlot Caloian 2009, Rusalca alba 2009, Feteasca neagra Caloian 2008, Cabernet Sauvignon Caloian 2008 (Crama Oprisor);
• Aligote Gramma 2009 (Casa Olteanu);
• Sauvignon blanc Livia 2009, Feteasca regala Livia 2008 (Crama Girboiu);
• Pinot Noir Kronos 2009, Feteasca neagra Principele R 2008, Merlot Vitis Metamorphosis 2009 (Cramele Halewood);
• Feteasca regala Sole 2009, Cabernet Sauvignon La Putere 2008, Sauvignon blanc Sole 2009 (Cramele Recas);
• Pinot Noir Anima 2007 (Domeniile Sahateni);
• Pitos 2008 (Dragomir Winery Estate – Bulgaria);
• Cabernet Sauvignon Sonoma County 2006 (Gallo Family – USA);
• Chardonnay Chablis Premiere Cru Fourchaumes 2007 (Laroche – Franta);
• Shiraz M1 2008, Rai de Murfatlar 2006 (Murfatlar);
• Irsai Oliver Nyakas 2009 (Nyakas Pince – Ungaria);
• Shiraz Barossa 2008 (Peter Lehman – Australia);
• Senator Private Collection rosu 2008, Cabernet Sauvignon Varius 2006, Senator Private Collection alb 2008 (Senator Prodimpex);
• Chardonnay Terra Romana 2009, Sauvignon blanc Terra Romana 2009 (SERVE Ceptura);
• Merlot Ambrosio 2008, Tamaioasa Romaneasca Ambrosio 2008 (Vincon Vrancea);
• Syrah 2009, Cabernet Sauvingnon / Merlot 2009 (Viticola Corcova);
• Cadarca Wine Princess 2006 (Wine Princess)

II. Vinuri de retail (diponibile pe rafturile supermarketurilor)

Medalii de Aur vinuri albe de retail: nu s-au acordat

Medalii de Aur vinuri rose de retail (in ordine alfabetica, dupa numele producatorilor):

1. Cabernet Sauvignon Calauza Rose 2009, demisec, IG Dealurile Olteniei, produs de Crama Oprisor

2. Burgund Schwaben Wein Rose 2009, demidulce, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

3. Wine Princess Rose 2009, sec, DOC-CMD Minis, produs de Wine Princess

Medalii de Aur vinuri rosii de retail: nu s-au acordat

Medalii de Argint vinuri albe de retail (ordine alfabetica, dupa producatori):

1. Feteasca alba Budureasca 2007, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Budureasca

2. Francusa de Cotnari 2009, sec, DOC-CMD Cotnari, produs de Cotnari

3. Sauvignon blanc Crama Ceptura, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Crama Ceptura

4. Feteasca regala Calauza 2009, demisec, IG Dealurile Vrancei, produs de Crama Oprisor

5. Val Duna Blanc de Roumanie 2008, demisec (Riesling / Sauvignon blanc / Feteasca), IG Colinele Dobrogei, produs de Crama Oprisor

6. Muscat Ottonel Val Duna 2008, demisec, IG Colinele Dobrogei, produs de Crama Oprisor

7. Feteasca regala Crama Telna 2008, sec, DOC-CMD Alba Iulia, produs de Crama telna

8. Feteasca regala / Muscat Ottonel Schwaben Wein 2009, demidulce, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

9. Muscat Ottonel V-Drinks 2009, demisec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

10. Feteasca regala Schwaben Wein 2009, demisec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

11. Chardonnay V-Drinks 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

12. Feteasca regala V-Drinks 2009, demisec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

13. Feteasca regala Castle Rock 2009, demisec, DOC Recas, produs de Cramele Recas

14. Dry Muscat Domeniile Tohani 2008, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Domeniile Tohani

15. Feteasca regala Domeniile Tohani 2009, demisec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Domeniile Tohani

16. Feteasca alba Domeniul Coroanei Segarcea 2009, sec, DOC-CMD Segarcea, produs de Domeniul Coroanei Segarcea

17. Feteasca regala Halewood Special Reserve 2009, demisec, IG Dealurile Munteniei, produs de Cramele Halewood

18. Sauvignon blanc Jidvei 2008, sec, DOC-CMD Jidvei, produs de Jidvei

19. Tezaur Jidvei 2008, sec (Sauvignon blanc / Feteasca regala), DOC-CMD Jidvei, produs de Jidvei

20. Sauvignon blanc Premiat Jidvei 2008, demisec, DOC-CMD Jidvei, produs de Jidvei

21. Gewurztraminer Jidvei 2007, demisec, DOC-CMD Jidvei, produs de Jidvei

22. Tezaur Jidvei 2008, sec (Muscat Ottonel / Feteasca regala), DOC/CD Jidvei, produs de Jidvei

23. Chardonnay 3 hectare 2008, sec, DOC-CMD Murfatlar, produs de Murfatlar

24. Babeasca Gri Monser 2008, sec, IG Dealurile Husiului, produs de Senator Prodimpex

25. Tamaioasa romaneasca Monser, dulce, IG Dealurile Husiului, produs de Senator Prodimpex

26. Sauvignon blanc Castel Starmina 2008, sec, DOC-CMD Vanju Mare, produs de Vinarte

27. Riesling Castel Starmina 2008, sec, DOC-CMD Vanju Mare, produs de Vinarte

28. Chardonnay Noblesse 2008, sec, DOC-CMD Murfatlar, produs de Vinex Murfatlar

Medalii de Argint vinuri rose de retail (alfabetic, dupa numele producatorilor):

1. Busuioaca de Bohotin 2008, demidulce, IG Dealurile Husiului, produs de Casa de Vinuri Husi

2. Maiastru Rose 2009, demisec, IG Dealurile Olteniei, produs de Crama Oprisor

3. Merlot Rose V-Drinks 2009, demisec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

4. Pinot Noir Rose Halewood 2009, demidulce, IG Dealurile Munteniei, produs de Cramele Halewood

5. Vinul cavalerului Rose 2009, sec, IG Colinele Dobrogei, produs de SERVE Ceptura

6. Busuioaca de Bohotin, demidulce, DOC-CMD Bohotin, produs de Vinia Iasi

Medalii de Argint vinuri rosii de retail (alfabetic, dupa numele producatorilor):

1. Feteasca neagra Maiastru 2009, sec, IG Colinele Dobrogei, produs de Crama Oprisor

2. Pinot Noir V-Drinks 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

3. Merlot V-Drinks 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

4. Cabernet Sauvignon V-Drinks 2009, sec, IG Viile Timisului, produs de Cramele Recas

5. Pinot Noir / Merlot Castle Rock 2009, demidulce, DOC Recas, produs de Cramele Recas

6. Merlot Prahova Valley Special Reserve 2007, sec, IG Dealurile Munteniei, produs de Cramele Halewood

7. Cabernet Sauvignon Prahova Valley Reserve 2009, sec, IG Dealurile Munteniei, produs de Cramele Halewood

8. Byzantium Rosso di Valachia 2007, sec (Feteasca neagra / Pinot noir / Merlot), DOC Dealu Mare, produs de Cramele Halewood

9. Cabernet Sauvignon 3 hectare 2007, sec, DOC-CMD Murfatlar, produs de Murfatlar

10. Cabernet Sauvignon Vinul Cavalerului 2007, sec, IG Colinele Dobrogei, produs de SERVE Ceptura

11. Merlot Prince Mircea 2008, sec, DOC/CMD Vanju Mare, produs de Vinarte

12. Merlot Castel Starmina 2008, sec, DOC-CMD Vanju Mare, produs de Vinarte

13. Merlot Villa Zorilor 2007, sec, DOC-CMD Dealu Mare, produs de Vinarte

14. Feteasca neagra Casa Vrancea 1949 2004, sec, DOC-CMD Cotesti, produs de Vincon Vrancea

15. Cabernet Sauvignon Casa Vrancea 1949 2004, sec, DOC-CMD Cotesti, produs de Vincon Vrancea

16. Feteasca neagra Castel Hinog 2007, demisec, DOC-CMD Murfatlar, produs de Vinex Murfatlar

17. Feteasca neagra Black Peak 2008, sec, DOC Vanju Mare, produs de Vinterra

18. Burgund Wine Princess 2006, sec, DOC-CMD Minis, produs de Wine Princess

19. Pinot Noir Wine Princess 2006, sec, DOC-CMD Minis, produs de Wine Princess

Punctaje de Medalie de Argint la vinuri de retail, dar fara medalii:

In afara celor de mai sus, in categoria „retail” au mai existat vinuri ce au primit punctaje corespunzatoare Medaliei de Argint dar nu au primit aceasta distinctie deoarece Regulamentul Concursului prevedea acordarea de medalii doar in limita a o treime din totalul probelor inscrise:

• Merlot / Pinot noir Schwaben Wein 2009, Riesling italian V-Drinks 2009 (Cramele Recas);
• Sauvignon blanc Domeniul Coroanei Segarcea 2009 (Domeniul Coroanei Segarcea);
• Tamaioasa romaneasca 2009, Alb de Tohani 2009 (Domeniile Tohani);
• Feteasca alba Varful cu Dor 2008, Cebernet Sauvignon Barricat 2007, Feteasca neagra Brutus 2007 (Oenoterra);
• Merlot Beciul Domnesc 2006, Busuioaca Vita Romaneasca 2007, Merlot Casa Vrancea 1949 2004 (Vincon Vrancea);
• Busuioaca de Bohotin (Vinia Iasi);
• Merlot Black Peak 2007 (Vinterra)
• Cadarca 2006 (Wine Princess)

In afara Medaliilor de Aur si Argint acordate, am decis sa semnalam in mod special si asa-numitele „Best in class” - vinuri care au iesit pe primul loc in anumite categorii de jurizare, chiar daca nu toate au obtinut si punctaje care sa le dea dreptul la Medalii:

• cel mai bun vin alb sec de retail – Sauvignon blanc Jidvei 2008
• cel mai bun alb demisec de retail – Dry Muscat V-Drinks 2009
• cel mai bun vin alb demidulce / dulce – Feteasca regala / Muscat Ottonel Schwaben Wein 2009
• cel mai bun vin rose sec de retail – Rose Wine Princess 2009
• cel mai bun vin rose demisec de retail – Cabernet Sauvignon Rose Calauza 2009
• cel mai bun vin rose demidulce / dulce de retail – Burgund Rose Schwaben Wein 2009
• cel mai bun vin rosu sec de retail – Pinot Noir V-Drinks 2009
• cel mai bun vin rosu demisec de retail – Feteasca neagra Castel Hinog 2007
• cel mai bun vin rosu demidulce / dulce de retail – Pinot Noir / Merlot Castle Rock 2008
  • cel mai bun vin alb sec de HoReCa – Sauvignon blanc Varius 2009
  • cel mai bun vin alb demisec de HoReCa – Single Vineyard Selection Sebes-Alba 2009
  • cel mai bun vin alb demidulce / dulce de HoReCa – Riesling italian Sirena Dunarii 2000
  • cel mai bun rose sec de HoReCa – Rose by Enira 2009
  • cel mai bun rose demisec de HoReCa – Pinot Noir Rose Single Vineyard Selection Scurta 2009
  • cel mai bun vin rosu sec de HoReCa – Dragaica rosie 2008
  • cel mai bun vin rosu demisec de HoReCa – Shiraz Single Vineyard Selection Adrian 2009"