In turnul linistii, ep 5: Cotes du Rhone via Recas si Abruzzo

Doamnelor si domnilor, iata cotele apelor raului Rifago din Abruzzo, dupa analizele din turnul de transmisiune din Galati, ieri seara:

Mila 79. Unico Brut 2010, 12% alcool. Un spumant din pecorino nu prea fin, care intra dulce si se termina brut, cu aciditate evidenta, cu note lemonate. Ok pentru aperitiv, dar nu mai mult, mai ales ca face vreo 55 de lei.

Mila Domnului: Nativae 2011- un vin "natural"(fara sulf, fara clarificare, fara filtrare), 100% Trebbiano D’Abruzzo, tulburel, galben auriu. Nasul e interesant, de pielita de strugure alb, must, cremene, conserva de porumb.Insa gustul dezamageste, fiind plat, cu tuse de agurida salvat cat de cat de o vioiciune si picanterie de fermentatie. In rest- nul.  Nici nu stiu daca asa e el de fel sau toata lista de "fara" a contribuit la transformari nedorite de la crama si pana la noi. Impresia deplorabila a fost adancita si de informatiile despre pret, care nu e altfel decat imens.

Mila 80. Unico Rose 2012, vin cu 13%, din soiul Montepulciano D’Abruzzo. E un rose destul de intens, atat la colorit cat si aromatic, cu asteptatele tuse de fragi si capsune dar e destul de incarcat si greu. Asa ca stil seamana cu rose-ul de Vanju Matre sau Sable Noble.

Mila 85. Unico Passerina 2012, 13%, evident din passerina. Pere! Miroase ca vinurile de la Averesti:). Pere, pere, alte pere, piersici si limeta. Si textura gustativa pare ca o muscatura sanatoasa dintr-o para cu coaja groasa, deci apare si ceva usor tonic pe final. Puteti sa-i spuneti grapefruit, dar eu raman la coaja mea de para. Are baubilitate si nuplecabilitate.

Mila 87. Amaranta 2011, un pecorino cu 14% alcool si se vede. Lasa picioare lungi pe pahar, aromatic se invarte intre ananas, mere golden, pere si usoare tuse de baric. Un vin destul de structurat, cu lemn excelent integrat si care se duce dulce-picant spre final.  E drept ca nu-i tocmai vin de vorba lunga, decat daca va plac votrbele lungi si incurscate, impleticisasate. :)

Dupa seria asta, am schimbat raul si am ajuns pe Bega, care are o singura cota:

79-80 Unwined Pinot Noir 2011, Cramele Recas, 13,5%. In caz ca  va intrebati ce dumnezeu e lucrarea asta, va spun ca e un vin pentru export in Statele Unite, unde probabil costa vreo 4 dolari. La mine a ajuns ca parte dintr-un box-set care se poate cumpara de la vinariile Cramele Recas de aiurea. Ca realizare tehnica in gama asta low si very low e aproape ireprosabil. Arata regulamentar- rubiniu, miroase regulamentar, cu tuse  fruity&rubery, cu gust de fructe rosii, coacaze rosii, cirese, visine, nimic fancy, dar corect. Atacul e dulce, dar se termina foarte sec, cu usoara astringenta, care nu stiu de unde vine.  Inteleg de ce au un succes relativ prin America cu pinoturile acestea low-cost. 

Si asa ajungem la cotele Rhonului, in traducere libera Cotes du Rhone, Domaine Charvin 2006, bomba nefiltrata de 14,5% alcool. Un vin bine facut, cu nas familiar de Rhone, o magma de fructe zdrobite, coapte, cu usoare tuse de cerneluri, afumatura, ciocolata.. Descriptori de fruct: prune, dude, visine, coacaze rosii.  E foarte "mare", alcoolul e bine integrat, si cred ca inc nu a ajuns la punctul de maxim, cel putin gustativ. Se mai poate deplia. Vin de 12 euro. 87-88.

In caz ca va uitati lung la poza facuta de Ciprian, sa stiti ca la cafea s-a servit si o bautura greceasca numita Parthenon, de 38% alc, pe care am gustat-o scurt si cu deferenta. 

Realizatorii emisiunii- George Mitea, Ciprian Haret si Ionut Vinescu.ro Popescu- va ureaza seara placuta si va asteapta la viitoarele editii din cotele apelor raurilor pe langa care cresc vii. (doua secunde de liniste). bip. bip. bip. A fost ora exacta. Si acum stiri...