Spun si eu cu deschiderea multiculturala a unui redneck in timpul campaniei din Pacific.
Penfold's Koonunga Hill Shiraz Cabernet 2003- a fost ok pentru varsta lui, in oricer caz baubil, spre deosebire de sora de boxset din 2006. Culoare intensa, desi vireaza spre cires (culoarea "cires", o stiti din cataloagele cu furnir de mobila sau parchet:). Varsta senectutii se releva in exprimarea vinului, care are idei putine, dar fixe. E o bomba de fruct, acel melanj idiot de magiun din prune, mere, fructe de padure, fierte bine cu un sac de zahar, care lasa un gust deranjant de dulceata impotriva naturii. Postgustul o fi lung, dar nu foloseste nimanui.
Jacob's Creek Shiraz Cabernet 2005- acelasi stil de vinificare, prin care se obtine un vin obositor. Acesta era si cam obosit, tanini lipsa, dar aciditate in continuare ridicata. Sincer, nu stiu cum pot fi categorisite aceste vinuri australiene "sec". Am baut "demidulci" asemanatoare.
Ambele au pacatul alcoolului nu prea bine integrat, se simte din nas si pana in finish.
Sigur, avocatul lor, racnind despre discriminare si conflicte culturale, ar putea sublinia ca dupa slovenul precedent, un vin serios fara defecte evidente, ceva mai sobru si oldschool, acestea au fost dezavantajate de simpla alaturare cu un vin din alta clasa. Daca pui doi urechiati de clasa a treia, cu genunchii zdreliti si fetele murdare de ciocolata, langa un zdrahon de clasa a saptea, silitor si bine crescut, e si normal sa iasa rau in catalog. Insa puberii astia imbatraniti inainte de vreme, cu fete de Dan Diaconescu si Maruta, sunt asa de laudati incat ai fi tentat sa crezi ca sunt chiar vinuri bune. Putin realism, domnilor!
O alta concluzie didactica ar fi: uitati de anii 2003, 2004, chiar 2006, mai ales cand vine vorba de vinuri luate din supermarket. Sa nu aveti iluzia innobilarii in sticla! Vorba lui Emerich Ienei (mare om, mare caracter): nu-ti fa iluzii, ca sa n-ai deziluzii!
Daca ar fi sa stric niste fise de degustare, ar lua cu prejudecati cu tot sub 70 de puncte. Avand in vedere ca amandoua costa peste 25lei/sticla, nu le recomand in niciun caz.
Daca ar fi sa stric niste fise de degustare, ar lua cu prejudecati cu tot sub 70 de puncte. Avand in vedere ca amandoua costa peste 25lei/sticla, nu le recomand in niciun caz.
11 comentarii:
Partea proastă e că vinurile astea sunt la preţurile pe care ni le permitem şi noi pentru ce bem mai zi de zi, deci tot p-astea le vom evalua şi tot despre ele ne vom lamenta multă vreme de-acum încolo, mă tem. Doar dacă nu câştigăm la Loto, sau ceva!
Ai dreptate, Mihnea. Ce sa facem daca gusturile depasesc resursele:)
Asa este, Mihnea. Aici e punctul forte al unor astfel de vinuri. Dar, oricum, din Lumea Noua voi evita australienii pe viitor; mi se par cei mai exagerati in stilul asta de vinificatie.
In final, mai bine citez un celebru jamaican din Predator 2: Want some gunja, man? :))
Ei, uite, shirazul Lindemans mi se pare ceva mai rezervat. Ma intreb cum o fi vreun Jacob s Creek 2008 sau 2009. Daca cele trecute sunt asa fructate, apoi unul proaspat ar trebui sa fie de nebaut. Sau ar trebui sa le bei in combinatie cu un vin de desert:)
Exista si exceptii, bineinteles. De Jacob's Creek-urile mai noi nu stiu ce sa-ti spun. Se pare ca Penfolds Koonunga 2008 a revenit la un stil ceva mai retro. Uite aici:
http://www.wineanorak.com/wineblog/wine-reviews/penfolds-koonunga-hill-revived-retro-delights
Au fost destule discutii mai ales pe seama acestei game de la Penfolds, recunoscuta in trecut ca ceva mai clasica si cu potential enorm de invechire pt pretul ei. Cei de la Penfolds au dat rasol mare cu ultimele recolte, facand vinuri-bomboana, complet neinteresante. Se pare ca vor sa recupereze terenul pierdut...
Nu vi se pare ciudat ca in 2010 gasim aceste vinuri din 2003-2006? Penfold's nu mai face vinuri de atunci?
S-or fi epuizat loturile din UK la astea mai noi si nu ne-a mai ramas nici un rest :))
Read my thought. Suntem o piata de mana a doua, la pret de prima;(
Pentru a va face o parere corecta despre vinurile australiene, va invit sa degustati Penfolds Magil Estate, St Henri, RWT sau Bin 707, Wolf Blass Platinium Label, Kilikanoon sau de ce nu, Chris Ringland Vintners.
In ceea ce priveste vinurile bomboana, incercati vinurile chiliene, probabil vor fi vinuri cofetarie.
Gama Koonunga este pentru un consum rapid, fara prea multe "informatii", pentru consumatorul care se afla la inceput si trebuie impresionat.
In ceea ce priveste ultimele vinuri facute de Penfold's: Grange 2004-99 puncte, RWT 2006-95 puncte, Bin 707 CS 2006-94 puncte, cred ca asta arata ca se poate, dar trebuie sa tintim catre varf.
Sarbatori Fericite!
Multumesc de urari si Sarbatori fericite si dumitale!
In primul rand cand spun "they all look the same to me" e mai degraba o licenta poetica, ceea ce nu inseamna ca majoritatea vinurilor australiene din raza asta de pret nu sunt la fel.
Desigur, produsele de varf sunt comparabile cu orcare altele din clasa lor.
In Romania o sticla de Grange costa 1500 de lei, un 707 peste 300 lei, etc. etc. Nu cred ca o sa incerc prea curand astfel de vinuri.
Am inceput insa sa-mi dau seama ca importatorii ne cam fenteaza. Intru intr-un supermarket si vreau sa cumpar un vin australian de pana-n 40 de lei. Ce gasesc? Lindemans 2005, Koonunga 2003, 2006, Jacobs Creek 2005, 2006.
Poate in alte orase lucrurile stau altfel, dar nu pot sa ma intreb: recoltele mai recente unde sunt? Sau noi primim doar retururi din vest?
@Boris,
Dupa cum am si spus, sunt convins ca exista si exceptii. Bineinteles ca trebuie sa tintim cat mai sus dar, de aici, intervin gusturile personale. Daca sunt dispus, cateodata, sa dau pana in 30-35 de lei pe o sticla din Lumea Noua, ce trece de aceasta suma nu ma va tenta. De ce? Pai e destul de simplu. In banii astia, prefer sa merg pe mana altor tipuri de vinuri care ma coafeaza si-mi aduc mai multa placere.
Legat de Penfolds, tocmai asta este deranjant; gama Koonunga nu era recunoscuta ca fiind pt consum imediat si s-a dezbatut mult pe tema asta. Chiar daca are un pret foarte mic, aceasta gama era capabila de vinuri care sa reziste chiar multisor in timp. De aceea, cei de la Penfolds si incearca sa reinvie aceasta imagine cu recolta 2008 - stiu ca au dat-o-n bara si acum dreg busuiocul.
Sunt destui producatori care fac vinuri bune in Australia dar stilul de vinificatie e tot cam acelasi; nu sunt vinuri-bomboana, dar sunt vinuri pe steroizi, asta-i clar. Exceptiile sunt destul de putine, iar Grange face parte din cu totul alta liga. De ce este acesta vinul icoana al Australiei, si nu este un Wolf Blass sau Torbreck? Pentru ca are multe din caracteristicile unui cru classe bordolez old school. In afara de inevitabilul fruct australian, exista si altceva care-l diferentiaza de restul.
Notele pt vinurile australiene nu ma mai impresioneaza demult, mai ales daca sunt venite din partea lui Parker sau Wine Spectator. Nu mai insir acum motivele,ca se stiu...
In rest, noi sa fim sanatosi si sa bem vinuri bune :)
Sarbatori fericite tuturor!
Trimiteți un comentariu