Istoria debuşonată ep.4: soiuri de struguri din Moldova sfarsitului de secol 18

Leyon Pierce Balthasar von Campenhausen (1746-1808), in cartea sa "Despre cele vazute, traite sau auzite in Moldova" (1790-1791), pe langa descrieri si consideratii generale privind viata si obiceiurile moldovenilor, se refera intr-un scurt pasaj si la soiurile de vita de vie pe care le-a intalnit.  Nu trebuie sa privim cele de mai jos ca pe o lista exhaustiva, si nici sa consideram ca respectivul ar fi fost vreo autoritate viticola, dar sa zicem totusi ca parerile acestui baron coborator dintr-o onorabila familie nobiliara polono-rusa sunt cu atat mai credibile cu cat se pare ca avea o buna pregatire de botanist. 

Dumnealui zice asa: 

"In Moldova sunt sase feluri de struguri: 

1) Vitis Vulpina (moldoveneste poama iepurelui); 

2) Vitis moscata, strugurii muscat (mold. Pomo Votssijock [nn.in nota redactorilor "tata vacii"]); 

3) Vitis Labrusca, strugurele vrabiei (mold. Poama pasareasca); 

4) Vitis fructu albo, strugurele obisnuit sau strugurele fetelor, al francezilor, raisin des fines (mold. poama fetii); 

5) Vitis fructu magno rotundo et nigro, strugurele lunguiet; 

6) Vitis fructu magno et coeruleo, strugurele albastru (mold. coarna)."

Pe langa acestea, intr-un alt pasaj, se refera sa soiurile din Basarabia: "Au trei feluri de struguri: 1) albi, lunguieti; 2) rosii, rotunzi, si 3) (unii) mici, foarte dulci, pe care ii denumesc chismis."

Sa facem presupuneri privind aceste varietati si posibila lor continuitate lor in ziua de azi:

Feteasca Alba

1. Vitis Vulpina (poama iepurelui). Aici e o mica ironie, deoarece denumirea latineasca s-ar traduce prin strugurele vulpii, adica prietena de-o viata a rapidului urechiat. Putem presupune ca baronul nostru a fost influentat ca botanist de lucrarile marelui Carl Linnaeus, omul de stiinta suedez care si-a adus o mare contributie la dezvoltarea botanicii in secolul 18, si de aceea l-am urma pe acesta in a nota ca vitis vulpina este o specie de vita de vie salbatica, larg raspandita in Americi (dar nu numai), si diferita de vitis vinifera. Legatura cu vulpea, sau cu iepurele de ce nu, vine de la faptul ca dupa inghet acesti struguri sunt pe placul acestor animale, in special datorita acumularilor de zaharuri suficiente pentru a face dezirabile aceste fructe, de altfel foarte acide si prin urmare acre. O fi romanul frate cu codrul, dar parca nici chiar asa.

2. Vitis Moscata (ţâţa vacii). DEX-ul zice asa: tîţa-vacii = a) (pop.) soi românesc de viţă-de-vie care produce struguri de masă, cu boabele mari, albe, roşii sau negre, lunguieţe şi foarte cărnoase; strugure produs de această viţă-de-vie. Asadar o varietate de muscat. Nu ducem lipsa de acestea nici in zilele noastre. Pana la urma, pe langa clasicul muscat ottonel, din aceasta mare familie mai fac parte si tamaioasa romaneasca, dar si busuioaca (de Bohotin), pe langa alte varietati  rosii, in special din Banat. 

3. Vitis Labrusca (poama pasareasca). Daca cauti in google "vitis labrusca" ajungem tot in America. Desi se mai numeste tot "fox-grape"(strugurele vulpii) de aceasta data denumirea nu mai are legatura cu animalul ci cu  aromele smechere si "foxy", amintind de mosc (de unde si muscatul). In ce priveste denumirea moldoveneasca "poama pasareasca", aceasta e folosita si azi ca sinonim pentru feteasca alba, deoarece acest strugure are acumulari mari de zahar si atunci cand da in parg atrage pasarile pofticioase. Acest strugure ramane nitel misterios.

4. Vitis fructo albo (poama fetii). Aici putem presupune intradevar ca e vorba de feteasca alba, poama fetii fiind un sinonim popular extrem de raspandit. Acum ramane de stabilit ce legatura are cu fetele din Franta. 

Coarna neagra; sursa foto:
 http://marynush.sunphoto.ro

5. Vitis fructu magno rotundo et nigro (strugurele lunguiet). Aici suntem un pic pierduti, pentru ca nu prea ne dam seama cum poate fi si "mare si rotund"(magno rotundo) si "lunguiet" in acelasi timp. Doar daca boabele ar fi mari si rotunde, iar forma chiochinelui ar fi lunguiata...

6. Vitis fructu magno et coeruleo (coarna). "Coeruleo" adica albastru. Cea mai usoara "echivalare" ar fi cu un strugure de masa, aromat, raspandit si in zilele noastre sub denumirea "coarna neagra". Culoarea pielitei bate spre albastru, deci jackpot. 

Cat despre cei intalniti in Basarabia, nu putem face vorbire decat despre chişmis, un strugure intalnit si in zilele noastre, adus pe filiera turca, strugure apiren, util mai ales la produsul de stafide. 

Eu va invit la joaca, poate aveti alte presupuneri despre cine si ce sunt acesti struguri.
Ganditi-va ca exista o probabilitate extrem de mare ca cele de mai sus sa fie primele consemnari ale unor denumiri de struguri romanesti (in fine, moldovenesti) din istorie!
In acest domeniu exista extrem de putine informatii, si asta pana aproape de zilele noastre, deoarece nimeni nu s-a preocupat prea tare sa diferentieze cu ochi stiintific si mai ales sa consemneze (si asta nu numai la noi, ci peste tot. Obsesia varietala, si odata cu ea, inscriptionarea si cunosterea denumirilor soiurilor de struguri, este de data destul de recenta) denumiri si descrieri de soiuri de vita de vie .

Cu exceptia notabila a stimabilului baron invitat astazi sa ia cuvantul la Istoria debuşonată :)