Degustare la inaltime cu bule, dulcegarii, principese si Nachbil

Ieri am fost intr-un restaurant mai...special. N-am mai gasit locuri la parter, asa ca a trebuit sa mergem la etajul 1. Problema ar fi ca intre cele doua nivele exista o diferenta de inaltime de vreo 100 de metri.  Noroc ca n-a trebuit sa urcam pe scari, cu atatea sticle si pahare, desi ar fi fost o experienta.

E vorba despre restaurantul Perla Dunarii care se gaseste in turnul de televiziune din Galati. Ceva imi spune ca e unic in Romania, dar puteti sa ma contraziceti daca aveti argumente. Ajuns sus, am remarcat cu placere ca s-a renuntat la lumina ambientala albastra, care facea intreaga experienta cam cyberpunk. Alt lucru bun: nu a batut vantul (pentru ca da, turnul se mai misca).

Una peste alta (altele fiind trei seturi de pahare profi inscriptionate Le Marche, aflate la purtator), grupul vesel format din Alina, Ionut, Ciprian, subsemnatul si cu participarea extraordinara a lui Mihai Vasile, a inceput degustarea. 

Din repertoriu:

De aperitiv si moodshifter ne-a servit Castellroig Brut Nature. 12%. O cava fara lichid de expeditie, care mi-a placut si cred ca nu numai mie. O culoare galbuie, cu perlatie fina, un nas total asteptat de drojdii fine si unt, un gust care intra cu tuse de arahide si continua citric, cu limeta. Foarte fina, dar energica sub aspectul efervescentei neobosite, si care lasa pe buze ceva neasteptat, acrisor cu o vaga idee dulce, ca de mar granny smith. A servit cu succes scopului.

Si cu aceastea fie zise, a inceput recitalul Nachbil din din Beltiug, Satu Mare, crama care ajunge cu greu in estul extrem al patriei noastre. Material didactic pus la dispozitie de Vinescu.ro (hai, da click, nu fi rusinos!).

Chardonnay Barrique 2011, 13%. Culoare aurie intensa. Un nas destul de rezervat, cu vagi impresii de apa cu lamaie, cremene, apoi, in timp,  dupa chambrare, apare o nota amintind de compotul de cirese albe.

Gustul e dominat de tonuri de pere, dar si gutui, caise, un corp sanatos, aciditate buna, dar cu un final relativ simplu, cu tuse lemonate. Interesanta e integrarea baricului, care se ascunde destul de bine, dupa ce a parduit bine fructele amintite. 83 pct.

Riesling de Rin 2010, 11,5%, demisec. O surpriza foarte placuta, prin puritatea aromatica, dar si prin tipicitatea de soi, inegalabila pana acum, in Romania. Culoarea e galben-aurie, olfactiv se impune complex, tipic, cu arome de miere, polen si cremene. Gustul e dominat de aciditatea foarte buna, creand impresii lemonate, de mandarine, caise si mar. Finisul e foarte persistent pe fond citric, amintind de o caisa necoapta in totalitate. 85p.

Trei Gratii 2011, 12,5%. Un cupaj de cabernet, merlot si pinot noir, vin tanar, de un rosu rubiniu mediu, vazandu-se prin pahar. Aromatic e interesant, aducand a ciuperci urechi de lemn, afine negre, dar si prin incalzire ies la iveala senzatii de fructe rosii si pamant reavan. Gustul e dominat de visine, prune, taninuri prezente, de granulatie medie. Finalul e usor amarui, amintind de bomboana de ciocolata cu lichior de visine. Agreabil, proaspat. 82p.

Cuvee Selection 2008, 13%. Cabernet si merlot. Un vin cu o culoare rubinie pura, cu reflexii granat. Nasul aduce a pielarie fina, tuse rustice de ferma:), poate si putin tabac, si in plus o vinozitate la fel de rustica, dar si un usor caracter balsamic (ca sa nu spun un vag indiciu al unei oarecare aciditate volatila). Gustul e dominat de visine si fructe rosii.  Un vin ok. 80-81.

Pinot Noir 2008 13%. O culoare de pinot pur, un rubiniu stralucitor. Paradoxal, tusele rustice, sau de padure  sesizate la precedentele rosii, nu se regasesc si aici. Exista in schimb o frumoasa puritate a fructului, dominata de cirese si fragi, usoare tuse de ciocolata, totul pe o panta dulceaga, persistenta. Bun si fin, profesionist, dar lipseste poezia care sa-l propulseze peste 85 puncte, dupa mine.

Si asa ajungem si la Syrah 2011, 13,5%. Problema interesanta e ca nu seamana nici cu 2008, nici cu 2009. E un rosu rubiniu de intensitate medie. Lucrul flagrant din nas este fructul. Fructe rosii, bine transpuse in gust, dar fara sa uitam niste notele olfactive de pamant, cacao si ciocolata. Gustul aduce a fructe rosii, cum spuneam, in special amintind de afine rosii si  rodie, dar si compot de prune. Finalul e dulce, persistent, amintind a prune si cirese. As zice un 82-84 pct, vin bun, dar nu e tocmai conform cu asteptarile de la un syrah.

A urmat Principesa Margareta 2008, Domeniul Coroanei Segarcea. 13,2%, vin rosu dintr-o varietate mai exotica si anume marselan, incrucisare languedochiana de cabernet sauvignon si grenache, nascuta pe la mijlocul secolului trecut. E un rosu rubiniu mai sanatos. Au fost unele transformari olfactive, aducand pe rand a carne afumata, condimente pudra, fructe dulci, confiate, vanilie, un gust cu taninuri foarte fine, gust dominat de afine si condimente. Dupa ceva vreme apar si note clare, dulci, datorate baricului fara indoiala, amintind de drajeurile cu caramel. Un vin cu o certa latura feminina, foarte princiar in aspect, sticla foarte grea, etc. Stiti desigur ca e un vin realizat pentru familia regala, asa ca unele lucruri se inteleg. 84-86.

Si la final, ne-am indulcit cu un Geiben Auslese Thornicher Ritch 1999, un riesling auriu, cu arome evidente de miere si crema de galbenele. Gustul ataca dulce, dar e rapid temperat de tuse citrice extrem de persistente, amintind de, sa zicem, o portocala nu tocmai coapta 100%. Nu tocmai complex, dar agreabil si curat, nimic de zis. Nu e foarte complicat sau de lunga pastrare, dar pentru un vin din mileniul trecut sta inca foarte bine. 82. Despre alte vinuri de la aceasta mica, dar de luat in seama crama germana mai puteti investiga aici. 

Cateva vorbe despre preturi, daca va intereseaza: cava 45 lei, chardonnay 42, riesling 44, trei gratii 57, cuvee selection tot pe acolo, pinot noir 70, syrah- 75, principesa 110,  Geiben 5 euro.

In rest, pe langa vorba lunga si discutii fertile, inutile, spumoase, etc., am ramas surprins de un ratatouille foarte aspectos si gustos (de ametit ce sunt nu i-am facut poza, dar arata bine de tot, de masterchef, credeti-ma) si la un pret  mai mult decat decent- 10 lei! Treaba care m-a surprins oarecum, deoarece la mai vechile mele vizite restaurantul din turn nu excela la capitolul inventivitate culinara. Thumb up, cum se zice, pentru acest vechi (si in egala masura nou) restaurant inedit.