Cred ca multi dintre dumneavoastra folosesc cel putin din cand in cand expresia "a drege busuiocul". Conform reputatului filolog Stelian Dumistrăcel, expresia vine de la dregerea vinului, planta aromatica fiind folosita la "fardarea" sau la ascunderea unor note nu tocmai ademenitoare din vin. De altfel, aceasta practica se foloseste si in zilele noastre pentru a atenua mai ales din ilustrul iz de butoi.
Nu zic acestea cu rautate sau ca sa bat un apropo, dar dupa multi ani in care nevoia de progres, in sensul ridicarii nivelului calitativ, nu a fost chiar o prioritate pentru gigantul Cotnari, iata ca de anul trecut lucrurile au inceput sa se miste. Astfel a aparut divizia premium Casa de Vinuri Cotnari. Exista doua game pentru horeca (Domenii si Colocviu) si una pentru retail.
Azi, premiera (pentru Cotnari, ca pentru mine, doamne-ajuta, am trecut prin liceu si facultate)- Busuioaca de Bohotin. 14 lei. Am cumparat-o de La Doi Pasi (franciza Metro care isi propune sa fie mai longeviva decat defunctele mic.ro), dintr-o comuna a patriei noastre, cand mi-am dat seama tardiv ca imi trebuie ceva de care sa ma tin cand trec pragul unor rubedenii. De gasit cred ca la aceasta ora se gaseste in toate marile lanturi de magazine.
La testul paharului s-a prezentat astfel: culoarea de trandafir topit pe care o stie toata lumea, nas frumos, parfumat, de trandafir identic natural, dar si ceva promitator, ca de grapefruit roz. Atacul e greu de gestionat ca o mie de spalatorese cu nurii dand pe afara (ca imaginatia noastra, nu-i asa?) alergand pe un camp inflorat spre licoarea roz, elexir al tineretii vesnice si al rentei viagere. Greu, zahar ca la nebuni, desi vinul e (doar) demidulce, iti ataca cariile instantaneu si daca ar avea doar un pic mai mult zahar probabil ar trebui agitata sticla, ca un ketchup, ca sa curga. Dar sigur, impactul acesta licoros, siropos, e un trademark, care culmea! lipseste tocmai la cea mai buna expresie a soiului incercata de mine- Basilescu 2011. O fi un semn?
Insa lucrul care intr-adevar drege busuiocul la busuioaca low-cost de la Cotnari e o nuanta fericita, tonica, chiar nitel amaruie care apare pe final, amintind de gustul (vegetal, cum altfel?) al petalei de trandafir. Mai amintesc la capitolul + si continutul mai scazut de alcool, 11,5%- care nu ridica probleme motrice sau cefalee.
Pe ansamblu e un vin curat, conform asteptarilor de la soi, fara complicatii, dar care poate fi baut cu greu din cauza greutatii date de zahar, chiar si in compania unor deserturi grele. In schimb, se poate dovedi castigator pentru o meteahna bahica romaneasca, si anume- spritzul. Scor: inceput (spre mijloc) de '70.
Si ma intreb asa, de final, cum ar fi un spot publicitar cu Morosanu etalandu-si latura feminina, sensibila, poetica?
4 comentarii:
Are o culoare frumoasa si eticheta e simpatica. Cred ca da bine la sectiunea cadouri.
florin, doar daca ai ciuda mare p-ala de vrei sa il cadorisesti :)))
eu cred ca ar fi o alternativa la grasa si la sange de taur (cadourile aproape ideale). ;)
un adevar e ca e mai buna decat cea de la Husi.
Trimiteți un comentariu