Un blend pe baza de garnacha cu ceva syrah, DO Carinena. Scos pe piata ca vin tanar, de unde 1. Mai aveau in portofoliu si 2, 3&4- usor de presupus ce erau (crianza, reserva, gran reserva) Au trecut niste ani, si din ce zice internetul producatorul- Bodegas Lomablanca- n-a supravietuit crizei. Asadar, acest vin e precum lumina stelei stinse din poezia atat de cunoscuta ca nici nu merita citata, care ajunge abia acum la noi:)
Oricum nu avea cine stie ce traditie, fiind infiintata in 2001, pare-se. Sa ne fie invatatura de minte, asa zice.
De pe contra-eticheta mai aflam ca a fost cules noaptea, ca temperatura de servire recomandata e de 12-14C, si ca e un lot de export catre Mexic. Probabil n-a mai ajuns acolo, din moment i-a fost trimisa unui prieten de alt prieten, din Spania.
Culoarea e rosie-rubinie intensa. Nasul aduce impresii de rugina, pamant, cirese negre si alcool (n-am zis pana acum ca are 14,5%, nu?). Gustul are note de dulceturi, o aciditate inca buna, dar e ca Federer in 2009-2010. Aduce a dulceata de merisoare, si tanini dulci si de treaba- amintind de dulceta de afine. Finalul este lung, dulce-glicerinos, tot a dulceata seamana- as zice, de aceasta data, coacaze rosii cu putin miez de nuca.
Un vin foarte agreabil, cum ar trebui sa fie un tinto joven. Nu cred sa faca mai mult de 4 euro, cu atat mai mult cu cat sunt pe cale de disparitie. Singurul lucru funky e nasul. Daca ar fi fost si acela la inaltime, ar fi fost un alt exemplu de echipa de divizia a-5-a din Spania, care bate in pregatire pe Dinamo.
Judecand fie si dupa acest entry-level, pacat de ei...
82 pct.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu