LAPOSTOLLE - Cuvee Alexandre Carmenere (2014)

Iata un vin de la o investitie pur franceza in Chile, surprinzator organoleptic, deoarece in locul moliciunii condimentate, catifelate, cu care ne-a obisnuit vinificarea tipica chiliana, ne ofera o structura mai ferma, inclusiv tanica, si asta in ciuda, sau mai bine zis in pofida, celor 13 luni petrecute de vin in baricuri, in majoritate noi. 

In rest, condimentele, cafeaua si piperul sunt unde trebuie, apoi notele de fructe, prin cirese negre si cirese zaharisite. 

Gustul este mustos, usor de baut servit un pic mai rece, dar promite un potential de evolutie mediu. 

Finalul are o remanenta buna, condimentata. 

As zice ca acest vin se va exprima mai bine peste 2-3 ani, insa asta nu inseamna ca nu e agreabil inca de pe acum. Vin de fripturi de carne rosie, in sange. 

~90 lei, 90 pct

VINA ERRAZURIZ Sauvignon Blanc Estate Series 2015 (Chile)

Editia 2015 a Sauvignonului blanc al chilienilor de la Vina Errazuriz a fost premiata la toate concursurile din 2016 la care a participat. Bronz, argint, aur, nu conteaza acum aceste detalii, important e ca ne indica in mod cert o anumita calitate.

Vinul de azi, la un an si ceva dupa amintitele ispravi, se prezinta intr-o roba alb-galbuie, putin intensa, cu nuante aromatice fragrante, de agrise, iarba si grapefruit, usor suplu si usor mineral in atac, si cand spun asta ma refer la o fateta secundara pe care papilele o sesizeaza ca la apa magneziana, puternic mineralizata, care submerge unei acaparante dulceti fructate, greu de banuit si de realizat la un vin sec. Fara a fi un vin mare, de pastrat ani si ani, ne aminteste de ce a reusit o tara precum Chile sa treaca ca expresul pe langa marfarul romanesc, cel care, vorba rapsozilor, cara vin de cel putin 3000 de ani.

Valle de Aconcagua, 13,5%, 85 pct

Efectul muzicii asupra vinului

Avem o sticla de vin. Cum procedam? O putem debusona, turna in pahare si aplica o degustare organoleptica serioasa. acest lucru le face placere unora. Placerea vine mai degraba din a categorisi lucrul decat din calitatile sale inerente. Altii se pot deda unui abandon mai hedonist. Cu alte cuvinte imi va pasa mai putin cat de bun este, atata vreme cat ma va inveseli, ma va face sa vreau sa dansez, ma va face sa rad, sa socializez mai usor etc. 

Insa experienta vinului poate fi la randul ei "augmentata".  Daca il consideram o valoarea accesorie, adica un ingredient pentru o experienta placuta, atunci vom abandona purismul de "winegeek" si vom accepta ca vinul isi poate schimba impactul aplicand asupra lui alte matrici. Cum ar fi muzica. Asa sa fie?

O astfel de intrebare si-a pus-o Adrian C. North, profesor de psihologie la Universitatea Heriot Watt din Marea Britanie. Un cercetator englez pur sunge, cum ar veni. El a facut un experiment, publicat sub titlul The Effect of Background Music on the Taste of Wine. 

In prealabil cinci voluntari au fost folositi pentru a asocia cate doi descriptori pieselor muzicale. Deloc surprinzator, descrierea a capatat urmatoarele referinte:

Puternic si greu (Powerful and heavy) Carmina Burana – Orff

Subtil si rafinat (Subtle and refined) Waltz of the Flowers (from The Nutcracker) – Tchaikovsky

Vivace si racoritor (Zingy and refreshing) Just Can’t Get Enough – Nouvelle Vague

Moale si usor (Mellow and soft) Slow Breakdown – Michael Brook

Dupa care 250 de adulti au fost recrutati din campus. Imi inchipui ca recrutarea voluntarilor n-a fost foarte greu de facut, fiind vorba de strudenti, vin gratis si nu tocmai rau. Au fost impartiti in grupe de 25 si li s-a dat sa bea un pahar de vin (125 ml, de dragul preciziei: Montes Alpha Chardonnay si Cabernet Sauvignon) in vreme ce pe fundal se auzea una din cele patru piese muzicale. Li s-a cerut sa termine paharul in 5 minute. In mod random au fost dispusi in una dintre cele 4 sali in care se auzea in fundal cate una din piesele amintite, respectiv o sala fara fundal sonor. Dupa cinci minute li s-a cerut sa incadreze vinul in una dintre cele patru categorii (pe o scara de 0-10).

Ca sa n-o lungim inutil, sa zicem ca atat la alb, cat si la rosu s-a observat o variatie medie de aprox 35%, cu alte cuvinte in medie 35% mai multi decat cei din sala fara muzica au descris vinul ca fiind asemanator cu perceptia asupra muzicii! 

Au fost si variatii, de exemplu in sala Carmina Burana (Powerful and heavy) diferenta la Cabernet Sauvignon a fost de 60% mai mare decat in sala fara muzica! Chardonnay variatia cea mai mare a fost in sala "Zingy and refreshing", ceea ce nu e tocmai o surpriza. Insa diferenta n-a fost mare fata de powerfull&heavy (32%), ceea ce e inca o dovada ca ambientul a influentat foarte mult receptarea vinului. 

Intamplarea face ca am degustat de curand una din licorile folosite ca material didactic in studiul de mai sus si e clar: "cobaii" puteau nimeri mult, mult mai rau :)

MONTES ALPHA - Cabernet Sauvignon (2009)

Un cabernet chilian de buna calitate si destul de rasat. Gasim nuante pamantoase, arome picante de piper, menta, coacazele si afinele asigurand fundalul fructat, totul impachetat in (mai usoare decat ma asteptam) impresii dulci, de stejar. Gust robust, cu structura tanica solida, aciditate buna. Finalul are o remanenta medie, dulce-acrisoara. 14,5% alc, ~75 lei, 87 pct

Si in lumina celor de mai sus, poate ar fi cazul sa spun si ce ascultam cand am scris reviewul :) Well, judecand dupa registri de intrare, e vorba de Morcheeba- Big Calm. There you go

Smartdrinks of Bucharest 2016 (19-20 octombrie)

Targul glamour al celor de la SmartDrinks (aka Alma Tim, cu George Chendi in rolul principal) s-a desfasurat la galeriile Artmark, pe Rosetti, la doi pasi de Piata Revolutiei, miercuri si joi, 19-20 octombrie.

In mod normal, s-ar preta o descriere care sa puna in valoare calitatea bauturilor prezente, ambientul domnos, silfidele hostese care zambeau la intrare...

Oricum ar iesi pana la urma, daca ati intrat vreodata in cladirea cu problema, pun pariu ca v-au apasat nitel decoratiunile interioare, pentru ca in vremurile acelea oamenii mai aveau si alte aspiratii de la spatiul locativ decat 22 de grade si HBO cu 7.1 true surround.

Acestea fie zise, probabil si un targ de bormasini ar fi fost elevat, sub privirile erosilor auriti din tavan si ale portretelor de mii de euro expuse pe pereti. Cu atat mai mult un targ de bauturi fine. Sa remarcam calitatea portofoliului acestui importator, care a reusit din nou sa umple generosul spatiu doar cu lucruri din propriul catalog.

Trecand peste aceste consideratii introductive, sa vorbim un pic de licori, fircare prezentate fie de un reprezentant al producatorului, fie de persoane bine antrenate din partea importatorului.

La Besserat de Bellefon din Champagne mi-a placut Cuvee-ul Des Moines Blanc de Blancs, cu un nas si un atac neobisnuit de placinta cu mere.

Daca tot suntem la capitolul bule champenoise, m-au impresionat din nou Devaux, in special cu ale lor Ultra Extra Brut si pretioasa Stenope Brut, o lucrare de o finete impresionanta, un soi de spuma usor fructata, cu arome delicate de patiserie. Top Stuff.

La negociantul Brotte e greu sa nu treci prin multitudinea de apelatii de Ron sau Provence. Pentru ca atentia este capricioasa, o sa pun degetul pe un Hermitage Seigneur des Coteaux 2012, peste spectaculosul Vacqueyras Vieilles Vignes 2014, Viognierul Condrieu Versant Dore 2014 si Tavel Les Eglantiers 2015, aceasta curiozitate rose cu anduranta. Mi-au confirmat calitate medie pentru locurile pe care le reprezinta, ceea ce nu e putin lucru pentru un negociant. Altfel, vinuri foarte puternice, caution advised!

La vinuri linistite, pentru sufletelul meu, mi-a atras atentia (candidat la titlul de cel mai cel) supertoscanul Cortaccio 2005, de la Villa Cafagio, prezent in standul asociatiei La Vis. Ce vin! Un Cabernet sauvignon, in care aromele de fruct (dupa 10 ani!) se imbina cu note elegante de maturitate. Insa gustativ e marele wow, cand vezi cum aciditatea si niste taninuri surprinzatoare mai au inca nevoie de timp pentru a se polisa. Minunat! Nici "fratele" din alt "cru", San Martino 2006 nu e de lepadat, insa nu e atat de echilibrat.

Wow a fost si Tralca 2007 al chilienilor de la Bisquertt, din Colchagua Valley, un blend de Cabernet Sauvignon, Carmenere si putin Syrah. Sigur, nu e ieftin (280 lei!), insa se confirma ca chilenii nu prea joaca de obicei in liga super-mega-premium, insa cand o fac, reusesc sa combine inteligent stilul lor cald, catifelat, fruct&baric cu note eleborate, elevate.  La alt nivel, linia La Joya (cu merlot, carmenere respecyiv cabernet) s-a prezentat foarte bine balansata cu pretul(45).   

La americanii de la Terlato Family e greu sa nu fi gasit interesanta mini orizontala de Cabernet Sauvignon 2010, cu Rutherford Hill, Terlato si Chimney Rock, toate vinuri puternice, bine infipte, precum si la un nivel mai accesibil, Zinfandelul si blendul Zinfandel/Syrah Dueling Pistols din gama "patriotica" The Federalist.

In ceea ce ar fi avut mai mult sens sub administratia Reagan, am ajuns dupa California direct in Liban, de unde am gustat vinurile celor de la Chateau Ksara. Rose-ul Sunset 2015 s-a prezentat foarte fresh, pe cand vedeta standului a fost cuveeul pentru mileniul trei (nu glumesc, asa se cheama), un rosu elevat din Petit Verdot, Cabernet franc si Syrah, recolta 2012. 

De la spaniolele Juan Gil, din podgoria Calatayud, am retinut La Atayala del Camino 2013 (cupaj de Garnacha tintorera/Alicante bouschet, Monastrell) si Atteca (Garnacha 100%), din acelasi an, ambele din vii batrane. Avand in vedere pretul (~50), fanii vinurilor dense, care apasa puternic pe papile, ar trebui sa le aiba in vedere.

Am gustat si vinurile private label Vila Babiciu, pe care le propune Alma Tim inclusiv in Mega Image. Albul e un SB de Loara, rose-ul e de Provence, iar rosul e de-al nostru, un cab/merlot de la Ceptura (as in Crama Ceptura). La pretul lor (25, cand nu sunt la diverse promotii) n-ai ce sa le reprosezi. Sunt vinuri agreabile, usor de baut, potrivite "target"-ului.

Purtat de entuziasm am gustat si unele bauturi tari, desi nu prea imi sta in caracter. Am ridicat din sprancene la doua astfel de licori, ambele din Americi. In primul rand, romul venezuelean Diplomatico Single Vintage 2002, finisat in butoaie de sherry, care isi depaseste conditia si se ofera ca o bautura extrem de fina, de meditatie. In acelasi spirit, tequila Herencia Mexicana extra anejo, este altceva decat ne-am astepta. Tot o bautura fina, evoluata, care priveste condescendent spre 99,99% din rudele ei. Mi s-a parut suficient de complexa incat sa poata fi savurata incetisor, in liniste si nu zmucita in serii de shot-uri.

  

Smartdrinks of Bucharest isi confirma unicitatea in peisajul targurilor de vin de la noi. El se adreseaza aproape exclusiv pasionatilor "premium". Lume buna, mai un artist cunoscut, mai un medic celebru... 

Preturile au fost promotionale, unele semnificativ mai mici fata de pretul de lista, pana la urma asta inseamna targ. 

Inspirat si sloganul brandului personal al lui George Chendi. Pana la urma, toti cei de acolo eram cautatori de gusturi bune. Important e ca, din ce in ce, avem si unde sa le gasim!

Si la o calitate mai buna: AICI

Don Maximiano 2008 Viña Errázuriz (Chile)

Don Maximiano este un omagiu adus fondatorului Viña Errázuriz, anume Don Maximiano Errázuriz (cum altfel?) cel care a fondat in 1870 ceea ce este astazi una dintre cele mai importante crame chiliene. Eticheta in sine anunta unul dintre cele mai vechi "super-chiliene", introdus lumii odata cu recolta 1989. 

Este un cabernet sauvignon (ajutat de mici procente de carmenere, syrah si petit verdot) iar in recolta 2008 se prezinta cu arome intense de lemn dulce, tutun fin, aromat, trecand in gust cu cirese negre, afine, menta si crema balsamica pe final. 

Un vin solid, dens si invaluitor, deloc ieftin (face spre 300 lei), dar foarte bun, oricum ai lua-o. E soiul de vin care ne arata cum a reusit Chile sa se afirme pe piata mondiala. E un vin care place oricui. Are si eleganta si forta, e complex dar si expansiv, direct aromatic, usor de citit in aromele principale. E un de toate pentru toti. In fine, pentru toti care au 300 lei de dat pe o sticla de vin. 14,5% (mascat ok). 90 pct. (Parker- 91). Eu l-as incerca din nou peste 5 ani.

Vinuri nespuse (pana acum, II)

Iata un merlot 2005 produs de o crama din Vrancea, Viovin Odobesti pre numele ei. Dupa cum se poate observa, e un vin pentru cadouri imbuteliat intr-o sticla cerata purtand numele magazinului lor din centru Galatiului (Crama Domneasca), E un DOC Cotesti si desi scrie ca e produs si imbuteliat chiar de ei, un detaliu sare in ochi: dopul sintetic si scurt pe care este inscriptionat "Mosconi", numele unei game a cramei Tenuta Odobesti (scuzati pleonasmul). Vinul in sine este ok, cu arome "calde", de fructe negre specifice strugurelui,  dar (desi nu cunosc pretul) as zice ca orice peste 25 de lei ar fi cam necuviincios. Pentru ca timpul si-a  pus amprenta pe licoare. Descoperim tuse mature, cum ar fi un iz de conserva de porumb dulce, tamaie si pruna afumata, un miez dens dar lasat in offside de aciditate.  Ok, cum ziceam. 75

Un portughez 2011 din Douro, produs de Quinta da Casa Amarela, care costa in Romania aproape 80 de lei. E un blend exotic de touriga nacional, touriga franca, tinta barroca si tinta amarela. Daca o sa cautati ceva foarte deosebit in acest vin, n-o sa gasiti. Pana la urma e un vin bun, medium-body, cu arome de fructe negre (mure, dude), si note pe care eu le pun mai ales pe seama baricului: vanilie, lemn dulce, menta. E un vin jovial, suculent. 84

Tamaioasa dulce din anul 2000, produsa de Domeniile Franco-Romane ca sa fie cat mai aproape de un Sauternes, se tine destul de bine, desi culoarea a inceput sa vireze spre chihlimbariu. Nasul e foarte floral, flori de tei, musetel, miere de salcam. Gustul surpinde printr-un iz tonic, amarui care "taie" generosul zahar rezidual- poate gutuie, poate coaja confiata de lamaie. 84

Chateau Des Noyers 2012 e Saint Croix de Mont, un dulce de Bordeaux, pe baza de semillon. Nu va cauza revelatii, insa are toate aromele firesti- florale si condimente de dulce, un gust destul de greu, amintind de caise confiate, miere. Sa zic un 80, mai ales gandindu-ma la cei 10 lei pe care i-am platit in Lidl.

Orbelus 2011 este un vin organic de  Melnik- Bulgaria, din soiul omonim (melnik) cu ceva grenache si petit verdot. Nu mi-a placut, un vin bizar, fara zvac. Sunt acolo niste indicii fructate, dar mi s-a parut un vin plat, greu de baut. Bine ca mai gresesc si altii.

Castra Rubra Classic 2011, un blend de merlot si malbec, e un vin de linie de la unul dintre producatorii remarcati ai Bulgariei. Nas interesant, pamantos, cu tuse de afumaturi si mix de fructe de padure. Gust robust, cu taninuri moderate, bine crescute, are o curgere buna, ca sa zic asa. 82-83 pct

Un alb de Bordeaux, accesibil, usor de baut- cu un gust  neutral, fara mari impresii de fruct (in afara de un iz citric, evident), mineral. In gust este destul de vivace, acid, amintind de mere granny smith, ardei gras si limeta. 82

Si, intr-un gest de teribilism, o sa arunc in amalgamul oenologic de azi si un vin din de 300 de lei . 

Cabernetul stas al chilienilor de la Concha y Toro- Don Melchior, editia 2007. Dumnealui soseste intr-o culoare rosie-bordo intensa, aduce un nas complicat de cafea, tutun, violete, fructe negre- mure si afine, care se regasesc si in gustul dens, rotunjit de note de cafea. Taninul e prezent, insa e foarte fin, granulat, polisat la perfectie. Finalul aduce niste tuse confiate si picante care confera adancime si persistenta. Un vin excelent si care nu pare inca ca si-a deschis complet evantaiul aromatic. Pana la urma se intelege de ce este pretuit atat de sus si de ce e unul dintre vinurile chiliene recurente in listele celor mai bune vinuri din lume. 92 pct

Sauvignon blanc 2013 Reserva Especial Vina Mar (Chile)

Vinul de astazi, un clasic chilian, poate fi achizitionat nu numai din marele online dar si din retail, eu insumi ajungand la el via Selgros- 39,99 lei. 12,5% alcool, DO Casablanca Valley. E un sb foarte racoritor si repede curgator (pe gat), dar e foarte fin lucrat, desi impetuos cu aromele sale explicite de grapefruit, clementine si o tusa oarecum vegetala, ca de ardei gras sau sparanghel, impresia de finete si neintruziv e cea care ramane. si ramane si ramane. 85 pct.
Daca vreti puteti sa-l ascultati si pe domnul de mai sus. Mai sa zici ca s-ar pricepe:)

PS: incercati sa vizionati si celelalte filmulele recente de pe canalul Vinul.ro. N-are cum sa strice.

Tarapaca Late Harvest 2011: un dulce ok din Chile

Cand citesti eticheta esti tentat sa crezi ca ai de-a face cu un vin insular. Isla de Maipo. Dar nu, e doar numele unei comune din Maipo Valley, Chile.

E un blend de sauvignon si gewurz, recolta tarzie, vin dulce imbuteliat la 500 ml, gasibil la Vinexpert si localurile partenere (printre care Le Marche, Galati).  

Culoarea e galben auriu cu tente verzui. Are o aromatica puternica si bine definita de miere, fructe confiate, mosc si mirodenii (din care in mod cert nu lipseste vanilia), un corp mediu cu tuse de para din compot si piersici, ceva treburi exotice si un final rezonabil in care gewurztraminerul isi expune marca condimentata. Nivelul de alcool este 13% si nu ridica probleme gustative.

As remarca ca e de preferinta sa fie bine racit, la temperaturi mari fiind destul de lipsit de agreabilitate. Nimeni intreg la cap nu vrea sa bea parfum. Mai ales dupa masa:)

E ok, fara a fi entuziasmant. 81 pct. Putin sub 30 de lei, ceea ce e foarte bine, avand in vedere ca o scurta cautare ne indica faptul ca afara costa de la 9 euro in sus. Ca sa vezi...

Cimarosa Cabernet Sauvignon 2010 Chile

Acest cabernet din Chile costa 11 lei, doar in Lidl. Nu l-am gasit la 7 lei, cum se dusese vorba initial. Nu ca n-as fi putut dormi noaptea din cauza asta sau ca mi-a tremurat de emotie mana pe paharul de degustare.
Denota o culoare tinereasca, cu robe purpurii. Un prim nas interesant, cu piele si tabac, condimente pudra. Apoi fructe negre, bitum, condimente ceva mai expresive. Gustativ e destul de prietenos, cu tuse de fructe de padure, din care se disting coacazele, cafea, usoare tuse de ciuperci si ardei verde. Parca e si ceva usor  reductiv, acolo in strafunduri. Taninuri bine integrate, cu impact mediu-usor. Final decent, mediu, cu tuse vegetale tonice. Usor de baut, fara prea multa poezie, dar un vin schimbator in pahar, si cu o surprinzatoare tipicitate de soi. 78 pct. Avand in vedere pretul e o cautatura buna. 
Doar ca...nu poti sa-ti alungi sentimentul ca e prea frumos sa fie adevarat. Adica e adus tocmai din Chile, e "conditionat" si imbuteliat  undeva in Europa, dar chiar si asa pretul e mic de tot. In afara de asta, nu-mi amintesc mai mult de 2-3 vinuri romanesti comparabile in calitate la pretul asta.
Stiti Neuromancer de William Gibson? Ei bine, cartea a aparut in cea mai de jos clasa de carti, cu eticheta de carton colorata cu ilustratii tipatoare nu prea reusite, promovare ioc. Dar continutul depasea aparentele, si din mana in mana a ajuns o carte "cult", in cativa ani. Numai ca acolo artificialul joaca un rol important. Pentru ca e o carte de science-fiction. Cam asa or sta lucrurile si cu vinul de azi?

O metafora de-a lui Vicente Huidobro cu parfum de Gewurztraminer

Vincente Huidobro este un poet chilian. A facut parte din avangarda interbelica care pendula intre Madrid si Paris. Cum marii poeti nu mor niciodata, e nitel stanjenitor sa va spun ca s-a dus in 1948. Dar, in fond, el a spus ca poetul e un mic Dumnezeu, asa ca sa nu ne facem probleme.

Nu sunt un fan absolut, in genere nu prea rezonez cu poetii care isi teoretizeza propria arta, dar ca in viata, si in poezie e de ajuns un vers, de fapt as indrazni sa zic, doar o singura metafora, pentru asigurarea posteritatii. In ce ma priveste si in ce-l priveste pe Vincente Huidobro acest vers face parte din poezia intitulata simplu "Ea" si zice asa: "când ea pleca, în zare se forma ceva care o aştepta". Gasesc maiastra aceasta imagistica a unei frumuseti supranaturale, miraculoase, care este asteptata de ceva oriunde se duce, de ca si cum viata insasi, universul si toate fortele naturii se muleaza in jurul ei. 

Vinul de azi seamana intrucatva. E adanc feminin, miroase a parfumuri puternice, latine, gust vivace si fara a fi extrem de deosebit iti ramane intiparit in minte. Poate si de aceea 2011 pare identic cu 2010, poate ca chilienii de la Conosur au un sablon infailibil, sau poate pentru ca, precum tragicul Don Juan, o vad pe frumoasa Julia in orice femeie. 

Marques de Casa Concha Pinot Noir 2010 (Chile)

E produs de Concha Y Toro. E prima recolta vinificata sub acest brand, am inteles ca plantatia are 5 ani. Podgoria Limari. 14 luni in baric. 60 lei. Importat de Cramele Halewood. Cumva, astazi nu am chef de efuziuni meta-enologice.  

Scuze, draga pinotule, it's not you, it's me. 

E un pinot foarte bun, are tot ce trebuie. Aproape nu-ti dai seama ca e new-world, inteleg ca pana si vinificatia, nu numai soiul, este de Burgundia.  

Senzorial sunt  de acord cu ce zice producatorul aici. Daca ar fi sa adaug ceva as zice pe scurt si in principal: cafea prajita in nas, zmeura, cirese si coacaze rosii in gust, cu final dulce si "lingering", cum zic anglo-saxonii. 14%, dar nu se vede prea tare. Alcoolul si  aciditatea creaza senzatii interesante, simuland note minerale pe final. Pare light, fresh, cu un inceput de maniere elegante, demne de un nobil in devenire.

91 pct.

Despre infratirea lirica dintre Chile si Romania

Nicanor Parra

Nu exista o infratire in sensul birocratic, inclestata de tratate internationale si consilii judetene care se muta cu arme, dar mai ales bagaje, in alta tara, la schimb de experienta turistica, pe bani publici. Exista in schimb una glorioasa, prin intermediul vinului, cel mai simplu translator al sentimentelor in alta limba. Vinul este mai light, mai curgatoar, mai facil decat poezia, care desigur face si ea acelasi lucru- transportand cuvantul national pe scena mondiala si universala, la un nivel care depaseste prin perenitate bietul vin, atat de sensibil la curgerea timpului. De ce spun acestea? Pentru ca pe langa vinul incercat, am citit de curand o poezie a poetului chilian Nicanor Parra, laureatul din 2011 al premiului Cervantes.  Ea se numeste "Chile" si se incheie cu ceva ce sigur rezoneaza si in sufletelul nostru romanesc, cel plin de sine dar bantuit de o criza identitara, de frica ca spre deosebire de altii, ne inselam asupra imaginii din oglinda: "credem ca suntem o tara si adevaru-i ca suntem doar peisaj". Suna cunoscut? Grupul Divertis ne-a spus-o noua intr-un mod mai putin meditativ, dar la fel de ludic. Am suportat si chiar ne-am insusit si repetat celebra replica "frumoasa tara avem, pacat ca-i locuita", cu atata usurinta pentru ca umorul suspenda sensul, il pune in paranteze, il imblanzeste, il domesticeste. Literatura mare doare, ajunge departe inauntru, ca un bisturiu, ca o agresiune. Sa ne amintim doar de ilustra radiografie a spatiului mioritic facuta de Horia-Roman Patapievici in Politice (1996). Ce strigate de durere, revolta si deznădejde a produs...

Oricum, domnilor, va indrept spre blogul lui Darie Novaceanu, unde mai puteti citi alte cateva poeme ale scriitorului sud-american, destul de putin investigat la noi. 

Si acum se ne infratim cu paharele in mana, in care ar trebui sa se regaseasca un vin chilian interesant, care livreaza tot ce te astepti de la un sauvignon blanc de lumea noua, din 2011. Ar livra si tot ce astepti de la un chardonnay, dar vorba lui Parra "e mai reala apa fantanii sau fata care se oglindeste in ea?"(din Intrebari la ora ceaiului).

Asadar, Misiones de Rengo Sauvignon Blanc Reserva 2011 abunda in arome tropicale, de grapefruit si ardei gras, cu note florale, dar si o puternica mineralitate pe final. Plin, lasa in urma un iz citric aromat, ca de mandarina dar si un rest de zahar, amintind de un pepene galben supra copt. Se pare ca chilienii au invatat cum sa ascunda alcoolul din vinurile lor, asa incat se duce cu o usurinta suspecta si ingrijoratoare pe gat. Aciditatea este mai moderata decat la versiunea inferioara "varietal", care este mai varateca, si despre care am scris de curand. Dar vinul acesta, aproape dublu ca pret fata de fratele mai mic, tinteste indubitabil spre alt traseu, mai montan. In aceeasi bani as merge pe mana varului Vina Mar, dar daca il aveti in vedere sa stiti ca nu veti fi dezamagiti. Aroma, corp, finish: 84 pct. Si remarc ca vinul e uneori doar un produs- evaluabil. Poezia lui Nicador Parra nu este.

Attention shoppers: Vina Mar Sauvignon Blanc 2011 Reserva Especial!

Iata un vin alb delicios, venit tocmai din Chile, Casablanca Valley, anul 2011. 

Prezinta o culoare alb-galbuie cu vagi vestigii verzui. Nasul aduce a grapefruit, mosc, miere de salcam si flori de lamaita. In gura descoperim un vin de mare finete, in principal datorita echilibrului exemplar. Aceeasi coloana vertebrala articulata de impresii aproape identic naturale de grapefruit si in secundar- para pergament si indicii minerale. Finalul este lung, citric, in care domina- usor de ghicit- tot grapefruit-ul, dar si limeta si un strop de ceai verde. Nu exista indicii deranjante ale nivelului de alcool (13,5%).

Este extraordinar de baubil, depun marturie, spre rusinea mea. Cred ca voi incalca destule reguli ale asocierii cu mancarea spunand cele ce urmeaza, dar sa stiti ca n-a stat rau alaturi de un muschi de vita bine scufundat intr-un sos gros de curry. Prospetimea deosebita a vinului a facut ca iuteala si abundenta condimentului sa para suportabila, mai ales ca nu sunt un fan al condimentelor atat de "intruzive". In afara de aproape intamplatoarea asociere, presupun ca pestele, fie chiar sushi, fructele de mare sau salatele verzi- fac casa buna cu acest vin, dupa cum recomanda chiar producatorul. Un amanunt- o mica parte din masa vinului a fost baricata 4 luni.

87-89 pct (ma gandesc serios ca e genul de vin alb care poate evolua). 39 lei. Nu stiu cine il importa (poate tot Vino Vero), dar eu l-am luat de aici. 

S-a nascut talent si a murit...in Selgros

Sauvignon Blanc Reserva 2009 Aresti, din Chile (DO Curico Valley, importat de Prier CD) promitea ceea ce ofera sauvignonul chilian de oarece calitate, ba si punctat de Parker la 89. Adica arome frumoase, puternice si un corp aproape frizzant. Simteam deja grapefruitul in gura.

Doar ca am ignorat faptul ca e la reducere (25 lei) intr-un hypermaket romanesc, si ca inainte de asta cine stie cum a fost pastrat de importator. Am vazut ca e din 2009, iar 2009 e foarte demult pentru conditiile de pastrare din Romania, dar am sperat ca din aciditatea mare, cum nu ma indoiesc ca a fost initial, va ramane ceva si pentru mine. Nope! Si cand fizz-ul se duce, la aceste vinuri foarte incarcate, tocmai pentru a fi exuberante la tinerete, nu mai ramane mare lucru de savurat. 

Culoarea e un pic mai aurie decat ar trebui (observ totusi din review-uri ca si la tinerete a fost galbior). Alcoolul iese din corp, izul citric se aliniaza la granita dintre acrisor si acru, iar tu te bucuri ca l-ai deschis intr-o seara obisnuita, la o cina obisnuita, si nu la vreo ocazie speciala unde te-ai fi facut de rusine cu el.

Sunt convins ca dintr-o alta sursa si un an-doi mai incoace este cu totul alceva.

Vina Mar Sparkling Brut (Chile)

Din Chile. 34 lei (Vinexpert). Fermentat in tanc. E chardonnay (80%) si  pinot noir. Culoare galben putin intensa, cu ceva verzui. Nasul- tipic pentru spumant- note de drojdii, grapefruit, mar, coaja de arahida. Gustul continua pe linia acrisoara de mar verde, cu note usor untoase de nuca si aluna, cu final amarui de drojdie si migdala. E ok. Nitel cam citric in mijloc. Cred ca este un spumant exclusiv de aperitiv. Totusi, consider ca puteam nimeri ceva asemanator la un pret mai mic in oferta interna.
76 pct

Villa Vinum Chardonnay 2009 Chile

Un alt vin la mini-sticla, brand Kaufland, adica Villa Vinum: chardonnay 2009 din Chile (Vale Central), sec, 14%.

Simplu, racoritor, fresh&crispy, “sampanizat”. Obisnuitele arome de para si ananas, gust de lamaie indulcita, final meteoric. Ideea principala ar fi un soi de limonada alcoolizata, usor perlanta, destul de tare, dar baubila, oricum.

4 lei. 250 ml. 74 pct.

Carmenere Reserva Misiones de Rengo 2009

Coacaze scrie pe vinul acesta. Miros, gust, final. Coacaze si aproape doar asta. Pana si culoare este de coacaza.

Ah, miroase funky. Pielarie, tutun, un iz lactat si desigur coacaze. Gust? Coacaze, coacaze, coacaze coapte, iaurt cu coacaze, lichior de coacaze, cafea si vanilie. Uneori ti se pare ca ar fi si arome de pruna, dar...nu: e tot coacaza. Este greu, balsamic are corpolenta de sana cu...coacaze.

Finalul e de coacaze carnoase si e destul de persistent. Apar si note condimentate.

E tare: 14,5%, a facut 29 de lei la reducere, face vreo 35 in rest, in magazine specializate (in bauturi).

Chiar daca e un vin destul de corpolent, fructat, mirosul il trage inapoi. Sa fie asa tot, sau e o mica bacterie care lucreaza? O reactie ciudata la oxidare, poate? Nu stiu. Dar stiu sigur ca unora le va place. Mi s-a parut ca distanta intre Reserva si Cuvee-ul celor de la Misiones de Rengo e mare.

Apoi, este de genul parkerizat. Sunt sigur ca WA si WS i-au dat note mari.

81 pct. De la Dumnezeu mai mult, ca tot se dau bine pe langa el.

Villa Vinum Cabernet Sauvignon Chile 2010

Nu e fotografie reusita, recunosc. Dar e in deplina consonanta cu modestul continut care nu este altceva decat un dressing de salata destul de subtire.

4 lei, Kaufland, mini sticla de 250 ml. 50 pct.