Negru de Dragasani Reserve 2017 Prince Stirbey

La un moment dat, in viata trista de adult, trebuie sa va fi intalnit, macar o data, cu o fosta/fost prieten din vechimea mare. Si nu ma refer la foste (ok, pentru restul textului, luati “/fost” by defaut, nu de alta dar corectitudinea politica e obositoare si repetitiva) care inca sunt in cercul de prieteni, ci la cele pe care nu le-ati mai vazut de 10, 20 de ani. La coada de la supermarket, in locul de joaca pentru copii, la o cumetrie de corporatie! Sa zicem ca sunteti abordat cu “salut, ce mai faci” Si tu te uiti cu ochi mari, caci timpul nu e amabil decat cu zeitele, incercand sa-ti amintesti cine, ce, si dupa ce izolezi cat de cat perioada si intamplarile posibile, cam cat de magar ai fost, din moment ce e o fosta. Dupa ce ai un scurt dialog generic, gen “am doi copii, unul de 20 si unul de 15” sau “n-am, m-am insurat cu cariera”, te desparti si ramai usor marcat de intalnire. Poate nu mai stii cum o cheama, nu-ti amintesti exact cum v-ati despartit, sau poate va amintiti prea exact. Efuziuni, nostalgii, furii, regrete etc. Pe scurt, sentimente. Dar filtrate, deja trecute prin terapia memoriei, imblanzite, putin periculoase.

Ei, acest vin este acompaniamentul perfect (dar si alinarea, daca anamneza a fost prea revelatoare) pentru asemenea clipe. Totodata :) merge foarte bine alaturi de fripturi, pastrame, paste cu sos, dar daca totusi amintirile va bantuiesc si taie pofta de mancare, poate doar un mic platouas cu branzeturi? Doar unul mic? Are acea suculenta, eleganta, catifelare si curgere lina pe gat potrivita intemperiilor sufletesti.

Glumesc, pana la urma, va recomand vinul alaturi de orice. Chiar si pe marginea unei piscine dintr-un chalet montan, pur si simplu ca sa savurati clipa. In fond daca ati ajuns aici, nu poate fi prea rau, nu-i asa?

Frescobaldi Alie Rose 2019

Sa notam: producator legendar; istorie milenara; Italia, Toscana litorala; Alie, o senzuala nimfa a marii; probabil nici forma sticlei nu e aleasa chiar intamplator, sugerand acelasi areal concupiscent; Syrah, Vermentino (5%). Si da, rezultatul e conform asteptarilor si chiar mai sus: e unul din cele mai bune roseuri incercate in ultima vreme, are atat finete, eleganta, dar si prospetimea necesara, arome frumoase, clare, florale, fructe rosii, grapefruit . Pe scurt: un rose extrem de reusit, seducator si foarte usor de baut. 

~75lei, 90 pct

Abstract Rosu 2017 Crama Trantu

Chiar daca denumirea vinului ma pune in serioasa incurcatura, pentru ca a aplica analize senzoriale asupra unei abstractiuni este o mare problema, trecand peste aceste scupule glumete as zice ca acest Abstract rosu este un vin foarte serios, produs de Crama Trantu din DOC Murfatlar. 

Este un Cabernet sauvignon, Merlot și Fetească neagră, 14.5, 2017. Este concentrat și puternic, cu arome complexe, de fructe negre si derivate lemnoase. Poate e un pic cam mult baric pentru unele gusturi mai puritane, însă dedesubt e ceva gâlgâitor, sălbatic, care ma face sa cred ca în blend este si vin care n-a văzut lemnul. (Err, later edit dupa feedbackul de pe instagram: pare-se ca 20% din vin, anume partea de Merlot a fost maturata doar in inox) 

Oricum, in timp toate acestea s-ar putea impreuna întru mai bine. Frumoasă surpriză, sincer. Cred că e cel mai bun (in termeni de puncte "generaliste") vin de Murfatlar incercat de mine in ultimii ani

90

Mastrojanni Rosso di Montalcino 2016

Nu stiu daca e corect sa spuneam ca Rosso este vinul B pentru Montalcino, un soi de ruda mai necizelata a mai celebrului Brunello. Pana la urma sunt din acelasi strugure si pot proveni din aceleasi vii. La o adica, pana la un punct, pot fi chiar unul si acelasi.
Diferenta o face perioada de maturare. Daca Brunello iese pe piata dupa 4 ani, un Rosso trebuie sa petreaca in pancecele cramei doar un an. Vinul de fata a stat 6-7 luni in budane mari de 54 hectolitri, si 3 luni in sticla inainte de a infrunta lumea mare si insetata.
Este si un exemplu foarte bun pentru ce inseamna Rosso di Montalcino, de la cromatica rosie-rubinie cu nuante purpurii, pe fruct, cu arome de visine, prune, intens gustativ, cu structura tanica bine formata, insa suficient imblanzita pentru a lasa vinul sa curga frumos si repede peste gatlejurile incalzite de carnea rosie la gratar.

14%, ~100 lei, magazine specializate si online

José Pariente Verdejo 2018

Daca nu ai baut vreodata un Verdejo de Rueda atunci acesta este exemplarul potrivit sa incepi! Are toate caracteristicile potrivite si bine dozate: culoare tinereasca, auriu cu tente verzui, aromatica placuta, cu note de piersica, fructe tropicale, iarba, gust cu aderenta, ajutat de aciditatea nativa, cu inflexiuni tonice si minerale pe palat, care modereaza caracterul aromatic al vinului.
Dati-i cu fructe de mare, ca n-o sa fie rau!

DO Rueda, Spania, 13%, ~55lei, 86 pct

foto: unvinpezi.ro

Nedeea Rose 2018 Vinarte

Rebrandingul si reorganizarea de la Vinarte au adus cateva noutati. Astfel Nedeea, de multi ani o eticheta singulara, a devenit anul acesta o gama, in care regasim cupaje din varietati autohtone, chestiune placuta auzului. Sa vedem acum cum stam cu celelalte simturi.
Vinul rose se gaseste la confluenta dintre Babeasca neagra si Feteasca Neagra, vizual ne ofera o nuanta foie de ceapa-cupru. Propune arome placute, proaspete, mix de fructe rosii si ceva vegetal, ierbos, gust robust, cu "muscatura" acida, racoritoare, cu note tonice, amintind de piersica alba si grapefruit.
In concluzie, un rose foarte satisfacator in aceste vremuri toride, produs din varietati romanesti.

DOC CMD Mehedinti-Starmina, 12,5% ~45 lei, 85 pct

Cuvee de Purcari Feteasca Alba Brut

Divizia spumante de la Purcari s-a marit din noiembrie anul trecut cu o Feteasca alba brut. Francezul Jérôme Barret l-a adus la indeplinire, ca pe toate celelalte. 

Pe surse, desi nu e etichetat astfel, e un vintage 2017. Are 9 grame zaharuri reziduale pe litru (in fine, decimetru cub), fiind asadar pe la mijlocul drumului dintre extrabrut si extradry. Oricum e un detaliu care sare in ochi, nefiind multi cei care pun pe eticheta restul de zahar.

Se prezinta intr-o culoarea alb-aurie, cu perlatie prelunga si bule mici. Aromatic ne propune un registru amabil, flagrant, cu note de unt, mere verzi, piersica, flori albe si drojdii fine. Gustul e fin, citric moderat, cu ecouri de fructe albe coapte. Are o remanenta foarte buna. 

Cred ca si-au dorit un spumant fructat si expansiv. Deloc surprinzator...le-a reusit manevra. Insa am o banuiala ca vor incerca si un reserve, cu arome mai asezate. 

Ar fi foarte interesant un line-up cu Striber/Bauer, Carassia si Domeniile Panciu. Pana la urma, pretul lor e asemanator, adica sus, pe la 75-100 lei.     

Oricum ar fi, Cuvee de Purcari Feteasca alba ramane cu mentiunea speciala ca este cel mai bun spumant obtinut exclusiv din Feteasca alba pe care l-am incercat pana acum. Bine, s-ar putea sa fie si singurul :) 

Cuvee de Purcari Feteasca Alba Brut, metoda traditionala, 12,5%, ~85 lei, 88 pct. 

CANTUS PRIMUS FETEASCA NEAGRA 2016 Vitis Metamorfosis

foto:unvinpezi.ro

Imi amintesc primele zvacniri ale unei crame noi, de pe vremea cand inca nu era o crama :) Eram la Azuga, in 2010, la pensiunea si fabrica de sampanie Rhein (proprietati Halewood) iar oenologul Lorena Deaconu ne-a prezentat niste vinuri printre care si...Cantus Primus 2007. Am aflat atunci ca e un soi de joint venture, ca e produs de unii pentru altii etc. 

Sigur, primi ani a fost doar Cabernet sauvignon. Apoi a aparut si Feteasca Neagra. Si crama. De la Urlati, un pic mai sus. Si s-a declarat si independenta de Halewood. Fiorenzo Rista, un vinificator cu state vechi in Romania, face vinurile si nu le face rau deloc. 

Pentru a sari in prezent, Cantus Primus ar trebui sa faca parte din orice top 5 Feteasca Neagra 2016.  Am zis ceva de vinul asta inainte pe Instagram si Facebook: "Heavy #feteascaneagra from #vitismetamorfosis, the Romanian #antinori division. Ripe and very young, concentrated and creamy. 89-90". Mai puneti niste condimente de cofetarie si cam asta ar fi. 

Nu e etalonul istoric pentru FN, insa e un frumos exemplu ca se pot obtine din acest soi si vinuri diferite, mai grele, mai corpolente, care sa poata ascunde nivelul generos de alcool (15,5!).

JELNA - Dealu’ Negru By Jelna - Merlot Rose (2017)

foto: unvinpezi.ro

O aparitie promitatoare este aceasta noua crama din Bistrita Nasaud.
Din gama lor mai cu mot, Dealu' Negru, acest rose din Merlot ne este livrat intr-o culoare regulamentara, rose-somon, cu arome de coacaze, grepfrut si banane, o adiere de oja.
Surpriza vine in gust unde se propune rotund, mai corpolent decat asteptarile, insa curge prietenos, cu eleganta.
Denota o remanenta buna, dulce-acrisoara.

12,9%, catalogat ca vin varietal (desi vorbim de satul Jelna, Bistrita-Nasaud), ~50 lei, 85 pct

Cuvee petit Sauvignon blanc 2016 Avincis

Azi avem un Sauvignon de moda veche, un vin care marseaza spre papilele noastre cu arome de mere verzi, lime, ardei gras, iarba si o mineralitate aparenta. E si ceva lemn acolo, insa impactul sau e foarte discret, vinul fiind in fapt un amestec de Sauvignon majoritar fermentat si maturat in inox cu unul fermentat si maturat in butoaie de stejar. 

Contributia lemnului in cazul de fata este mai mult la nivel de corpolenta si "fibra" decat in zona aromatica. 

Este un vin reusit si o varianta de luat in seama mai ales de cei usor plictisiti de "soc-vignonul" bombastic, omniprezent la noi si mai ales in lumea noua.

DOC-CMD Dragasani, 13,5% alc, 87pct, ~40 RON

MARCHESI ANTINORI - Il Bruciato Bolgheri (2015)

Bolgheri a devenit DOC in 1994, cand s-a constatat ca supertoscanele (vinuri foarte bune, dar din varietati clasice frantuzesti, nepermise traditional in zona) n-o sa plece nicaieri. 

Acest vin este un Cabernet-Merlot-Syrah, cu 8 luni in baric. E daca vreti o versiune "lite" pentru mult mai cunoscutele (si scumpele) Matarocchio, Tignanello sau Solaia. Continuand analogia cu telefoanele mobile, uneori se intampla si la vin ca o varianta lite sa fie (luand si pretul in considerare) o afacere mai placuta decat "flagship"-ul. Senzatia pe care ti-o da Il Bruciato este de forta si eleganta, cu aromatica de fructe rosii, condimente de cofetarie, espresso, adieri de tabac si pielarie, gust cu taninuri polisate, imblanzite, dar cu aciditate buna, care creeaza o viteza de curgere periculoasa pentru unele organe interne!

90 pct, ~90 lei

SAN MARZANO - Negroamaro Talo (2017)

Acest vin de Salento, din cuiul cizmei italiene, este rodul unei cooperative impresionante, reunind astazi peste 1200 de membri. Daca va intrebati de unde vine Talo, ei bine, e numele unuia dintre ei. E un vin proaspat, cu putina influenta a lemnului (6 luni in baric), fructe negre si condimente.Trecand peste detalii, as zice ca mi-a placut destul de mult. Are o curgere frumoasa, mai ales daca e racit putin mai tare decat indicatia de pe contraeticheta. 86 pct, ~50 lei

Hoya de Cardenas Reserva Privada 2013 Vicente Gandia

Vincente Gandia e firma mare, cu mai multe crame. A plecat initial din regiunea Valencia-Alicante pentru a se extinde in 8 alte apelatii, cum ar fi Rioja, Penedes etc semn ca le merge bine. Si le merge bine pentru ca n-au facut vinuri deloc rele din zonele lor toride. Cel de azi e iubitor de carne rosie, pe care sa o inmoaie cu taninurile sale abundente, dar rotunde, cu aromatica puternica, de fructe negre de padure, prune si note lemnoase, vanilate. Gustul e robust, plin, cele 15% Cabernet sauvignon isi fac treaba, adaugand "fier" structurii. E surprinzator cum e atat de moderat nivelul de alcool, vinul arata in pahar mai musculos.

DO Utiel-Requena, Tempranillo-Cabernet sauvignon, 12,5%, ~55 lei, 85 pct

KAIKEN - Terroir Series Malbec 2015 (Argentina)

Acest Malbec (ajutat de Bonarda si Petit verdot) se prezinta tumultos, rosu-rubiniu intens, cu reflexii violet, cu arome puternice de afine si mure si prune, cu o fateta de ierburi aromatice, cum ar fi cimbrul, dar si de lemn dulce. In gust se releva prietenos, catifelat, cu taninuri dulci.
Vinul are structura, dar deocamdata, din pricina tineretii, notele de fruct sunt cele care marcheaza vinul.
Foarte bun acum, insa are si timp sa se rafineze.

DO Mendoza, 14,5%, ~65 lei(magazine specializate si online), 88 pct

Solo Quinta 2017 Cramele Recas

Recolta 2017 marcheaza 10 etichete de Solo Quinta, albul etalon de la Cramele Recas. Ca in fiecare an, vinul este un cupaj din 5 soiuri, din care unul rosu vinificat in alb. La aceasta editie aniversara, pe langa Chardonnay, Sauvignon blanc, Feteasca regala si Muscat Ottonel, soiul rosu este Cabernetul sauvignon. Si tot ca in fiecare an, aparitia soiului rosu in amestec n-are mare importanta :)

Lemnul are un impact destul de mare asupra melanjului aromatic, cu impresii de pastaie de vanilie care se integreaza in peisajul deja existent cu flori albe, de salcam si de soc, ananas, gutuie, para si banana. Cateva luni il vor ajuta sa se aseze mai bine.   

Gustativ remarcam corpolenta medie, usoara onctuozitate, precum si aciditatea reconfortanta. Remanenta e usor dulce-amaruie. Nivelul de alcool (13) e bine integrat.

E un vin pe care nu poti sa te superi, este amabil, cu arome calde, placute, usor de inteles, dar cu un usor potential de evolutie si unul mediu de pastrare.   

DOC Recas, ~75 lei, 88 pct

Varvaglione Salice Salentino 2015

Am citit undeva ca acest vin are peste 9 grame zahararuri. Asta ar insemna ca este demisec, la 2-3grame de demidulce, adica un soi de Sange de taur. Respingator, asa-i?

Nu suntem niciodata multumiti de viata nostra. Romania nu e ca afara, Bucurestiul nu e ca Amsterdam sau Londra. Desigur. Insa nu e nici Minsk sau Tunis. Sau Lagos.

La fel, nici acest vin nu e dupa prejudecatile noastre. Este extraordinar de gustos, si la 10 grade si la 20, cu arome dulci de dulceturi de fructe negre (mure, prune, cirese negre), condimente de cofetarie(cacao, vanilie), un gust cremos, dens, amiabil ca un avocat cand cazi la invoiala, si o remanenta durabila, de politician care face si nu confunda prenumele cu pronumele.

Cupaj de Negroamaro si Malvasia (nera), 14%, ~80 lei, 90 pct

Cuvee Sissi 2017 SERVE

Recunosc ca editia 2016 m-a prins probabil intr-o pasa nu prea buna. Adica am avut o opinie ceva mai rezervata decat alti confrati in ale datului cu parerea. Poate m-am inselat, poate sticla, poate momentul degustarii sa fi concurat la o anume parere. Cert e ca editia 2017 mi-a placut mai mult, aducand pe langa profilul asteptat (aciditate, adieri de flori albe, fructe rosii, senzatie de prospetime intensa), un aer de rafinament nu tocmai des intalnit in gama roseurilor de la noi (si nu numai). E un vin de toata lauda. Totusi trebuie avuta grija cu temperatura de servire. As zice ca n-ar trebui servit prea rece. Finetea poate fi interpretata ca lipsa de corp, stiti cum e. 

Ciprian Haret sugera chiar aerare 30 de minute. Eu n-as merge pana acolo, dar puteti experimenta aceste sugestii. 

In rest, sa remarcam sticla "aerodinamica" si inchiderea cu dop de sticla.

12.5%, IG Dealurile Munteniei, ~50 lei, 87 pct

  

Un clasic neozeelandez: Villa Maria

Dacă în articolul precedent am explorat vinurile încoronării regelui Ferdinand și am identificat filiațiile acelora din prezent, iată că ceva din acel articol se leagă (de departe) cu vinul de azi.

Vinul de azi este importat de același importator/producător care deține și fabrica de spumante Rhein. Acolo, in 2009, am incercat prima oară acest clasic al Noii Zeelande, pentru ca da, se face vin foarte bun și în țara oilor, a hobitilor și a rugbiștilor înfricoșători.

Noua Zeelandă a fost un El Dorado enologic în ultimii ani, pinotul noir și sauvignonul blanc fiind adevarate “locomotive”. Au apărut vinuri de bună calitate de acolo. Unul dintre ele este cel despre care vă vorbesc astăzi, un clasic din podgoria Marlborough, pe numele de scenă Sauvignon blanc Villa Maria Private Bin. Este clasic și pentru că an de an propune o calitate constantă.

Producătorul și-a început aventura în 1961, pe când fondatorul George Fistonich avea doar 21 de ani și a arendat primele două hectare cu viță de vie. Un an mai târziu a apărut și prima sticlă pe care scria Villa Maria. Primii zece ani au fost de artizanat, practic totul fiind făcut de George și soția sa, Gail. Totuși, pe măsură ce vinurile lor deveneau din ce în ce mai apreciate, afacerea s-a extins. Astăzi Villa Maria este un brand cunoscut la nivel mondial, și care își exportă vinurile în nu mai puțin de 50 de tari!

Să-l vedem cum se descurcă și la proba paharului.

Culoarea este galben verzui, puțin intensă.

Nasul aduce o bogăție de fructe, de fragi și agrișe albe. Putem simți și kiwi, lime, fructul pasiunii. Aici unii mai puțin pasionali ar putea spune că acestă aromă aduce cu izul difuz lăsat de anumite animale de casă, sfioase, cu blana și ochii mari, o caracteristică a sauvignonului, dar hai sa rămânem la fructe, nu-i așa? Ar mai fi ceva ierbos, amintind de ierburi aromatice proaspete.

Gustul: plin, de citrică coaptă, caise, mango, de fapt aproape orice fruct exotic vă vine în minte, aciditate bună, condimentat.

Finalul aduce piper, mineralitate si o persistență bună de caisă dulce și portocală.

Vinul este indubitabil din categoria fresh&crispy, dar cu o complexitate deosebită, mai ales aromatică, și cu un rest de zahăr destul de mare (pentru un vin sec, să ne înțelegem!), care întărește impresia gustativă plăcută de suc dulce și cu puțină carbonație. Ah, si e comod de desfăcut- are dop cu filet, deci perfect pentru petreceri unde nimeni nu-și mai amintește unde este tirbușonul:).

Deși e un vin cu un oarece potențial de păstrare, trebuie să aveți în vedere că mai bun decât plin de prospețime nu cred că se va face, așa încât e mai prudent să căutați un an de recoltă cât mai recent. E de găsit în Selgros la aproximativ 60 de lei. Așadar nu e ieftin, însă de banii aceștia puteți cumpăra o revelație senzorială.

aparut prima data pe Selgroscautapasiunea, unde scriu lunar despre vinuri, naufragiat intr-o mare de mancaruri apetisante. Daca vreti sa muriti de pofta, n-aveti decat sa dati click   

Roseurile DAVINO 2017

Zilele trecute am avut in teste vinurile rose 2017 proaspat scoase pe piata de apreciatul producator din Ceptura- Unicom Production, mai cunoscut sub denumirea brandului principal, anume DAVINO.
Toate sunt produse din Caberbet si Merlot, in proportii variabile.

Faurar rose 2017,  14%,  ~25 lei. Mi s-a parut un vin foarte curat, un etalon pentru categoria sa de pret. Capsune, fragi, grapefruit rosu, un gust robust, care integreaza bine nivelul de alcool. Mai reusit decat 2016. 84 pct.

Iacob rose 2017, 14,3%, ~40 lei. E un rose cu ceva vinozitate, usor potentata de nivelul de alcool, are o aromatica care aminteste de pielitele de strugure, care planeaza peste aromele de visine si piersica verde, mai evidente in gust. Un rose puternic, interesant, dar care pare inca neasezat pe deplin. 84 pct.

Domaine Ceptura Rose 2017,  13,5%, ~ 70lei. E unul dintre "flagship"-urile roseurilor romanesti, statut pe care il confirma si in aceasta recolta, desi aduce unele schimbari de "design" fata de anii trecuti. E un vin care propune o oarecare austeritate aromatica, cu pietre de rau si creta, cu adieri florale si de fructe rosii, dar care mizeaza puternic pe impresia gustativa, foarte rasata. Structura de vin alb cu potential de invechire, bine inchegat, cu spatele drept. 88 pct

Feteasca neagra 2014 Grand Vin Alira

Sunt multe feluri in care un strugure poate fi vinificat. Alegerea etalonului poate fi de multe ori o alegere personala. Acestea fie zise, desi nu cred ca stilul Alira este cel mai reprezentativ pentru cine e Feteasca neagra si ce vrea ea, sunt totusi de parere ca e o forma diferita de expresie fata de ceea ce am fost obisnuiti. Ceea ce nu e de blamat per se, ba chiar de apreciat, propunand pana la urma o alta cale de urmat. Cine doreste un gust "cremos", de ciocolaterie, in defavoarea aromaticii "traditionale", mai curgatoare si a unei aciditati mai evidente, are aici un castigator.   

La proba paharului, noua reiterare 2014 a fetestii din gama Grand vin  ne intampina intr-o roba rosie-rubinie inchisa, cu nuante caramizii. Aici nu e vorba de imbatranire, cat de momentul culegerii, imi place sa presupun. Aromatic aduce a pruna uscata invelită în ciocolata neagră (exista o bomboana de la Bucuria astfel, daca nu ma insel), continuand "noir" și sobru, cu impresii de cutie de lemn și pielărie, iar aciditatea se exprimă ca un kiwi necopt, usor salciu. Aceasta impresie poate fi generata si de frontiera cu taninurile polisate, dar cu un iz amarui. E posibil ca senzatia sa se disipe in timp, elementele sasezandu-se mai bine. In fond, vinul nu e inca e lansat, din ce stiu. Gustativ este cremos, bogat dar destul de amabil avand in vedere profilul de supracopt. Are o lungime foarte bună. 

DOC CMD Oltina, 14,5%, probabil pe la 60-70 lei, 86 pct