Avem o sticla de vin. Cum procedam? O putem debusona, turna in pahare si aplica o degustare organoleptica serioasa. acest lucru le face placere unora. Placerea vine mai degraba din a categorisi lucrul decat din calitatile sale inerente. Altii se pot deda unui abandon mai hedonist. Cu alte cuvinte imi va pasa mai putin cat de bun este, atata vreme cat ma va inveseli, ma va face sa vreau sa dansez, ma va face sa rad, sa socializez mai usor etc.
Insa experienta vinului poate fi la randul ei "augmentata". Daca il consideram o valoarea accesorie, adica un ingredient pentru o experienta placuta, atunci vom abandona purismul de "winegeek" si vom accepta ca vinul isi poate schimba impactul aplicand asupra lui alte matrici. Cum ar fi muzica. Asa sa fie?
O astfel de intrebare si-a pus-o Adrian C. North, profesor de psihologie la Universitatea Heriot Watt din Marea Britanie. Un cercetator englez pur sunge, cum ar veni. El a facut un experiment, publicat sub titlul The Effect of Background Music on the Taste of Wine.
In prealabil cinci voluntari au fost folositi pentru a asocia cate doi descriptori pieselor muzicale. Deloc surprinzator, descrierea a capatat urmatoarele referinte:
Puternic si greu (Powerful and heavy) Carmina Burana – Orff
Subtil si rafinat (Subtle and refined) Waltz of the Flowers (from The Nutcracker) – Tchaikovsky
Vivace si racoritor (Zingy and refreshing) Just Can’t Get Enough – Nouvelle Vague
Moale si usor (Mellow and soft) Slow Breakdown – Michael Brook
Dupa care 250 de adulti au fost recrutati din campus. Imi inchipui ca recrutarea voluntarilor n-a fost foarte greu de facut, fiind vorba de strudenti, vin gratis si nu tocmai rau. Au fost impartiti in grupe de 25 si li s-a dat sa bea un pahar de vin (125 ml, de dragul preciziei: Montes Alpha Chardonnay si Cabernet Sauvignon) in vreme ce pe fundal se auzea una din cele patru piese muzicale. Li s-a cerut sa termine paharul in 5 minute. In mod random au fost dispusi in una dintre cele 4 sali in care se auzea in fundal cate una din piesele amintite, respectiv o sala fara fundal sonor. Dupa cinci minute li s-a cerut sa incadreze vinul in una dintre cele patru categorii (pe o scara de 0-10).
Ca sa n-o lungim inutil, sa zicem ca atat la alb, cat si la rosu s-a observat o variatie medie de aprox 35%, cu alte cuvinte in medie 35% mai multi decat cei din sala fara muzica au descris vinul ca fiind asemanator cu perceptia asupra muzicii!
Au fost si variatii, de exemplu in sala Carmina Burana (Powerful and heavy) diferenta la Cabernet Sauvignon a fost de 60% mai mare decat in sala fara muzica! Chardonnay variatia cea mai mare a fost in sala "Zingy and refreshing", ceea ce nu e tocmai o surpriza. Insa diferenta n-a fost mare fata de powerfull&heavy (32%), ceea ce e inca o dovada ca ambientul a influentat foarte mult receptarea vinului.
Intamplarea face ca am degustat de curand una din licorile folosite ca material didactic in studiul de mai sus si e clar: "cobaii" puteau nimeri mult, mult mai rau :)
MONTES ALPHA - Cabernet Sauvignon (2009)
Un cabernet chilian de buna calitate si destul de rasat. Gasim nuante pamantoase, arome picante de piper, menta, coacazele si afinele asigurand fundalul fructat, totul impachetat in (mai usoare decat ma asteptam) impresii dulci, de stejar. Gust robust, cu structura tanica solida, aciditate buna. Finalul are o remanenta medie, dulce-acrisoara. 14,5% alc, ~75 lei, 87 pct
Si in lumina celor de mai sus, poate ar fi cazul sa spun si ce ascultam cand am scris reviewul :) Well, judecand dupa registri de intrare, e vorba de Morcheeba- Big Calm. There you go
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu