Un chef la SERVE Ceptura (2012)

Part I
Cand m-am urcat in masina sambata dimineata stiam ca la destinatie- crama SERVE din Ceptura, dar si dupa, la hotelul din Urlati, exista o probabilitate destul de mare sa nu ascult 4 ore muzica de camera si sa discut despre problemele filosofice ale fictiunilor juridice sau despre post-structuralismul francez in cultura romana. Trebuie sa va raportez ca in final treaba a fost surprinzator de aproape de asteptarile mele.

Am ajuns la fata locului, ne-am urcat intr-un autocar plin cu oameni care beau vin si dupa asta mai se si lauda cu asta, am facut o plimbarica prin vie, pana in varful unui deal, un loc interesant la confluenta plantatiilor de cabernet si pinot, loc plin de privelistea ordonata a randurilor de vie din vale. Apoi intampinati cordial de gazda Mihaela de Poix, am tras o degustare cu exponate din tot portofoliul cramei, cu capat de linie la Ajaccio, unde raposatul conte de Poix avea un domeniu. A urmat un bufet pus la dispozitia stomacurilor incercate de aciditatea vinurilor de catre o firma din Buzau, producatoare de treburi neaose, gen zacusti, babicuri si alte daravele gustoase. Dupa care a urmat o vizita in crama propriu-zisa, "udata" cu mostre de baric. Dupa cafele si discutii cu alti bloagari si ziaristi ne-am imbarcat unii spre casa altii spre Casa Colinelor din Urlati unde zarurile au fost aruncate destul de rapid, la propriu pe cutia de table si la figurat cu Millenium alb si rosu, dupa gust si disponibilitate. Vorba multa sub supravegherea atenta a tovarasului Savulescu, mai mare peste vanzarile de la SERVE, controverse (pluta vs screwcap). Mai trec in revista o pastrama foarte buna si metalele grele emise de telefoanele a celorlalti supravietuitori, de la ora 5 dimineata. Altceva, in afara de ospitalitate si lucruri bune, nu mai retin, poate doar puterea curativa a unei ciorbe la un popas de langa Buzau.

Part II. Sa bem!
In noua cabana ridicata la intrarea in crama, stateau randuri randuri de sticle. Dupa trecerea lor in revista, pot sa-mi copii notele de degustare, poate intereseaza pe cineva, poate ca nu. Ele zic asa:

"Vinul Cavalerului Sauvignon Blanc 2011- soc, grapefruit, gust citric moderat si racoritor din pespectiva socatei, a grapefruitului si sucului de lamaie, aciditate mare, si in context pare apos, diluat, dar de vorba lunga. 78

Vinul Cavalerului Roze 2011- uitati aici, mai pe larg. 80

Terra Romana Sauvignon Blanc 2011, un SB firesc mai serios decat ruda de mai sus, cu iz exotic, dar si vegetal si mineral, avand grapefruitul ca nota dominanta. 82.

Terra Romana Milenium Alb 2011, vin dobrogean, blend de SB si riesling- flori de tei, elegant varatec, piperat si acid, cu miez de caisa semicoapta. 82.

Terra Romana Chardonnay 2011. Un vin reusit si destul de expresiv. Note calde de baric, aducand a coaja de paine calda, pudra de cacao, apoi gutuie. In gust apare si vanilia, grapefruit alb, mar. 84.

Cuvee Amaury 2010. O treapa superioara de calitate. Apare painea prajita, dar si un frumos si diafan iz floral, in gust apare gutuia, treaba care imi place foarte mult, usor vanilat, dar pe ansamblu un vin fin si echilibrat, care are chiar si un mic potential de invechire. 85

Cuvee Amaury 2011. Inca neetichetat, pare usor mai vegetal, cu o aromatica amintind de pielita de strugure copt, levantica si lamaita, in rest mai vivace, din pricina prospetimii, deh, dar si ceva mai corpolent. Sper sa nu ma insel, dar are un potential mai bun decat 2010. 86.

Vinul Cavalerului Merlot 2010. Un merlot ok, foarte baubil, cu buna tipicitate si tuse clasice de fructe negre. Juicy. 79 pct.

Terra Romana Pinot Noir 2011- mostra de baric. Inca nu pot spune ceva remarcabil despre el, tribulatiile maturarii se simt prea vii, mai e pana la varianta finala, stabila, dar prezinta "simptome" de pinot serios.

Terra Romana Feteasca Neagra 2010- un nas agresiv de fructe rosii si ceva bourgonaisse, de grajd si pamant. Note tipice de prune coapte, afine si piper. Un corp mediu, l-as mai lasa poate se mai calmeaza  taninurile, ceva cam prezente. Deocamdata 80, cu potential de 83.

Terra Romana Cabernet Sauvignon 2010- un vin nadadaios, ierbos, cu tonuri de fructe negre, cu o aciditate usor iesita din corp, cu indicii elegante, minerale, dar si un strop de "verde". Exista sperante.  81.

Terra Romana Millenium Rosu 2011- mostra de baric- un blend reusit, zemos, si mai prietenos decat precedentele rosii, deborband de fructe dulci(dude, coacaze si afine), ciocolata neagra, cu un finish persiatent si interesant cu tuse de seminte prajite. Poate si pentru ca a fost mai gata de consum: 84 pct. 

Cuvee Charlotte 2008. A prezentat un nas usor afumat si tuse de visina, fructe negre, ierburi aromatice, dar are (mai ales prin comparatie cu frumusul vin din 2007) un gust inca agresiv, taninos, chiar daca indulcit de niste fructe confiate. Finalul e promitator, lung, cu cafea indulcita si picanterii elegante. Pe ansamblu, poate ca se va lumina in timp, poate ca nu. De precizat ca din variate motive e un blend de merlot si feteasca, cabernetul lipsind din blend la aceasta editie. Mi-l amintesc din 2010 si nu mi se pare ca a evoluat prea mult. Poate e de bine. 85-87 pct.

Cuvee Alexandru 2007- 90 pct. L-am revizitat in tihna de curand.

Domaine Peraldi 2009, unul dintre vinurile infratite, corsicane.  In primul rand ca aparitia e de pinot sau beaujolais, rubiniu, stralucitor, nu e un vin tipic mediteraneean gros, dens. E un vin fructat, light si baubil, cu fructe nitel cam coapte, delicios la degustare si putin obositor la consum. Nasul e interesant, divers, cu ierburi aromatice, ciocolata cu lapte, fructe rosii, iar in gust un melanj placut de afine rosii, cirese negre, coacaze si un  final condimentat, tonic. 85 pct."

Pe scurt, pentru grabiti: Millenium alb 2011- pentru ca e amabil; Cuvee Amaury 2010, 2011, pentru ca e elegant si complex; Chardonnay pentru ca e nevoie si de el, Millenium Rosu 2011 pentru ca e fructat si delicios, gata de a fi baut; Charlotte pentru ca imi place de ea, Alexandru pentru ca e pe cale de disparitie. 

Si babicul de Buzau, pentru ca a fost mult, rosu si gratis:)

Part III. Sa vedem! 
foto (courtesy of Sorin Pamint):

Peisaj

Aurel Rotarescu si Dan Savulescu

Vinuri bune

Portofoliu SERVE

Cabana de degustare

George Mitea si Sorin Pamint

Bloggerimea de Galati

Gazde mari

Radu Rizea si eu, doi filosofi care au dat teoria pe practica. Mai apar: Dan Micuda si Valentin Ceafalau, care nu mai stiu ce aveau de ras

Nu ma injurati! 2

Nu ma  injurati! 1