L-am cumparat din buricul Chisinaului, de la magazinul de prezentare al producatorului. Sigur ca existau si sampanii mai scumpe, dar am zis ca la prima intalnire cu ei sa nu cheltui prea mult. Am preferat varianta brut. Pretul a fost modic pentru un spumant obtinut prin metoda traditionala. Nu numai ca este obtinut prin metoda champanoise, dar este si maturat 3 ani in crama. Varietatile obtinute sunt clasice: pinot noir si chardonnay. Alcoolul moderat- 10,5%.
The Good: Culoarea este galben pai, o efervescenta indracita si o perlare cu bule mici si medii. Nasul este untos, iar prima gura m-a impresionat, fiind ca o sarlota, ca o crema cu vagi arome de piersica. Un gust foarte dens, si marturisesc, mi-a placut mai mult a doua zi, cand o parte din efervescenta si aciditatea mare s-au mai domolit.
The Bad: finalul acru-amarui amintind de pruna goldana verde. Nu e un capat de tara, dar ii limiteaza campul de bataie: un aperitiv pe baza de andive sau poate o salata chioara de rucola. Ma gandesc ca aceste cruditati nitel amarui pot neutraliza finalul ceva mai putin reusit.
The Ugly: in tara noastra costa peste 30 de lei. Daca la sub 20, cat am socotit ca ar fi facut direct de la sursa, e o cautatura buna, la peste 30 de lei, parca izul acela amar te face sa te gandesti de doua ori. E un vin asa si asa. Potrivit Romaniei de astazi, cam amara si acra.
78 pct.
2 comentarii:
Pai la peste 30 lei se bate cu cele de Halewood Azuga (Rhein) care sunt destul de reusite sipersonal imi plac. Nu fac comparatii directe ca nu am gustat inca Cricova..
E greu sa faci un brut ca lumea la bani putini. Acest spumant are plusuri si minusuri.
Trimiteți un comentariu