I: Exista titlu in limba română?
R: Da, pentru ca aceasta carte se adreseaza in aceeasi masura publicului din tara si din strainatate. Titlul este “Cartea vinurilor romanesti”
I: Cine finanteaza proiectul? Statul, cramele, alti sponsori?
R: NU avem niciun fel de suport financiar nici din partea statului, ministerelor sau organizatiilor guvernamentale si nici din partea producatorilor.
I: Care au fost conditiile de selectionare pentru crame si vinuri? Doar calitatea? A existat un barem financiar? Intreb, nu dau cu parul.
R: Nu a existat niciun barem financiar, singurul criteriu a fost calitatea. Din acest motiv au existat probleme cu producatorii care nu au inteles de ce au fost selectate vinuri mai ieftine din productia lor, iar raspunsul este simplu: pentru ca erau mai bune.
I: Care e destinatia produsului final "The Wine Book of Romania"?
R: Cartea va fi promovata national, printr-un turneu in 12 orase, pentru ca orice roman interesat de vinurile autohtone sa poata alege de la raft vinuri in deplina cunostinta de cauza. Cartea se va distribui la nivel national in librarii si Wine-Shopuri. Apoi cartea va fi trimisa catre toate ambasadele Romaniei, Institute Culturale, catre restaurante de top din tara si din strainatate si catre toate revistele de profil din lume. Cartea va fi lansata la cat mai multe dintre targurile si expozitiile importante din lume.
I: Inteleg ca printre raspunsuri sunt institutele culturale si ambasadele. Si ce o sa faca acestea cu ele?
R: Vor fi informati, atunci cand invita producatori locali, despre vinurile pe care expertii internationali le considera valoroase. Vor putea povesti detalii despre soiurile autohtone. Cartea nu este doar un ghid, ci un album realizat la cele mai inalte standarde grafice si estetice, adica un produs pe care sa il prezinti cu mandrie unui coleg diplomat. Vor exista capitole realizate de membrii juriului despre experienta lor in Romania (deci promovarea enoturismului), capitole despre istoria soiurilor romanesti, etc.
I: De ce sunt si vinuri moldovenesti? Adica, eu unul inteleg ca e frumos si patriotic, insa ultima data cand am verificat Republica Moldova era alta tara decat Romania.
R: Pentru ca avem o traditie comuna in vinificatie si pentru ca Moldova, prin potentialul avut (jurizarea a validat aceasta opinie), practic face o asociere extrem de benefica pentru ambele tari. Este un demers de diplomatie culturala, pentru ca, pana la urma, vinul este cultura.
I: Au fost 8 jurati si 4 comisii. Comisiile acestea au avut si presedinte si secretar?
R: Sistemul de jurizare a fost foarte complex. Au fost alternativ 4 comisii, 2 comisii si o comisie unica. Am avut presedinte de juriu (Marinela Ardelean, care fiind cea care a selectionat vinurile a ales sa nu jurizeze) si doi secretari de comisie care au notat rezultatele in paralel, pentru a fi siguri ca nu exista erori.Sistemul de jurizare cu patru comisii s-a aplicat doar soiurilor internationale, unde experienta juriului era foarte vasta. De asemenea, grupurile de 2 jurati au fost permutate permanent, pentru a nu se genera “obisnuinte” de jurizare si pentru a fi imposibil sa se influenteze jurizarea. Pentru soiurile autohtone, care erau cvasi-necunoscute juriului, s-a preferat jurizarea in 8 membri. Pentru vinurile de vinoteca s-a realizat jurizarea in 4.
I: Deci...sistem de punctare de la 1 la 5, de fapt de la 3-5, deoarece presedintele juriului, d-na Marinela Ardelean, a selectat deja numai vinuri de la 3 in sus. Nu-i cam vag? Adica, un vin de 4 stele e foarte bun, dar una e 88 si alta 93 pct pe scala Parker.
R: Sistemul de la 1 la 5 a fost considerat ca fiind mai flatant pentru etapa in care se afla vinurile romanesti la acest moment si a fost o decizie luata de Marinela Ardelean alaturi de membrii juriului. Apoi s-a considerat ca sistemul Parker este un sistem mai putin cunoscut publicului din Romania, deci un sistem de 5 stele ar fi mai usor de inteles. Dupa acest sistem un vin de 3 stele inseamna bun, unul de 4 foarte bun si unul de 5 stele excelent.
I. Exista subdiviziuni? Exista 3,5 puncte?
R: Nu exista subdiviziuni. Juriul a trebuit sa ajunga la consens si sa acorde o nota unica, indiferent de cat de mult au durat dezbaterile pentru a se ajunge la consens.
I: Apropos, in reportajul Pro TV este surprins un moment in care juratii discuta: unul zice ca e un vin de 5 pct, altul ca e de 3,5. No, acuma curat ghinion, insa daca s-a intamplat des, eu n-o sa am prea mare incredere intr-o comisie formata din doi oameni care puncteaza atat de diferit, fix cand sunt filmati de o televiziune nationala. Cam mare diferenta, nu credeti? Pana la urma cat a primit vinul acela? 4? 5? 3,5? Sunt chiar curios.
R: Da, ati surprins exact un moment in care juriul “negocia” pentru a ajunge la o nota finala si comuna. Degustarea s-a facut in orb, deci nici juriul, nici jurnalistii si nici noi nu stim despre ce vin era vorba si ce nota a luat in final.
I: Opt dintre cei mai mari specialisti din lume aka maestri aka somelieri. Bine, asta e o intrebare pentru redactorul de la Pro TV: cam care e dimensiunea bazei de selectie pentru cei mai mari? 100 de oameni, 10.000? 1.000.000?
R. Cei 8 au fost numiti de reporter intai “maestri ai vinului”, desi doar doi detineau aceasta titulatura, si apoi somelieri. Noi am inmanat fiecarui jurnalist un dosar de presa, cu toate informatiile necesare si cu toate biografiile juratilor. Dincolo de acest punct, nu avem control asupra stirii. Nu stiu la ce va referiti cu baza de selectie, dar pot sa va spun ca in lume exista doar 320 de “Masters of Wine”, iar in juriul notru s-au aflat 2,5 :), adica Rod Smith si Caroline Gilby, dar si Luis Alberto, care asteapta sa-si primeasca titlul oficial in cateva saptamani.
I: Cu brandul de tara ce se mai aude? Dar cu vinurile pentru Expo Milano? Numai clienti fericiti, nu?
R: Cand ne vom ocupa de PR-ul Expo Milano va vom raspunde si la aceasta intrebare.
Ioana Dragulinescu - co-organizator al proiectului si coordonator al campaniei de PRPS
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu