Daca va uitati la eticheta, sa stiti ca "sirenul" lumbersexual, intre noi fie vorba, replica a unui basorelief din muzeul Luvru, este unul dintre zeii batrani, antici, ai pamantului, apei, recoltei, ploii etc, astazi cazuti in desuetudine, mai ales dupa aparitia religiilor semite si distrus definitiv, dupa Hristos, de Dumnezeul nostru gelos.
De altfel, templul daramat de Samson in povestirea din Vechiul Testament era al lui Dagon, zeu si al filistinilor. Dar sa trecem mai departe, pana la urma e doar o eticheta de vin, decorativa, adevarat, si nu un tratat de istoria religiilor, desi ar fi interesant de stiut care e legatura dintre Babilon si Urlati.
Producerea acestui DOC Dealu Mare pare epopeica. Pe contraeticheta aflam ca e produs de Halewood, imbuteliat la Rovit, pentru o firma din Bucuresti in spatele careia se afla pasionatul Mihnea Vasilache, iar de moșit mustul a facut-o un oenolog olandezo-francez, scolit in Australia, si care de cativa ani produce vinuri din struguri cumparati in Burgundia. Vinuri din apelatii legendare, scumpe si dupa jancisrobinson.com si altii, foarte, foarte bune.
Dagon Winery este in proces de replantare pe aproximativ 6 hectare si in plus au in arenda 1,8 hectare cu feteasca neagra de 30-40 ani. Vinul de fata se produce din struguri de la Fintesti, din vii de 7 ani, proprietatea lui Stefan Ionescu (1000 de Chipuri) intr-un loc inchiriat de la Halewood, insa nu are legatura cu licorile producatorului romano-britanic.
Oricum, acest rose de Dealu Mare, produs din Cabernet sauvignon si Shiraz, exista in doar 2609 exemplare si avand in vedere apetitul recent al romanilor pentru rose, dar mai ales calitatilor lichidului in sine, probabil se va termina destul de rapid.
La proba paharului Dagon Rose s-a prezentat intr-o culoare cu pigment, mai degraba un soi de rubiniu "light" decat rose-coral, o aromatica interesanta. Astfel în funcție de temperatura ofera fie ceva puternic parfumat, floral, fie ceva vegetal, precum verdețuri tocate, pe langa melanjul fructat de cireșe, căpșune, zmeura, pepene, coacăze roșii. Alcool foarte bine integrat la o temperatura nu mai mare de 10-12 celsius.
In concluzie, un vin cu fibra, robust, plin și persistent, fără a a apasa prea tare pe papile, o surprixa foarte placuta, cu atat mai mare cu cat imi pare ca acest mic producator a aparut de nicaieri.
87 pct. Costa in jur de 40 de lei, in unele magazine specializate si winebar-uri si restaurante.
1 comentarii:
Salut. Unde pot gasi acest vin? As dori sa cumpar si eu.
Trimiteți un comentariu