M-am plictisit sa dau puncte, dar mai ales sa-mi pierd timpul socotind daca un vin merita 79 sau 80 de puncte. Si apoi sa-mi fac scrupule ca poate i-am facut un deserviciu sau o favoare nemeritata. Poate ati remarcat de cateva vinuri incoace lipsa punctelor si aparitia atat a unor stelute, cat si a unei legende sub ele.
Totusi inteleg perfect nevoia de puncte, mai ales cand vine vorba de liste interminabile ale unui negociant, cu nume si apelatii ciudate, necunoscute. Cand vezi doua Burgundy pe care nu le stii, dar care au langa ele RP 91 si RP 83, pe care sa-l alegi? Si apoi daca exista un vin care nu are nimic langa el, nici un WS, JR, nici macar un TZ, nu iti vine sa-l treci cu vederea? Acestea sunt binefacerile punctarii, anume ca viitorul cumparator isi poate face o idee despre calitate (si doar atat) citind cele doua cifre. Neajunsul este ca vinul daca nu e punctat nu exista, sau in cel mai fericit caz o va duce doar mai greu in lumea neck hangerelor anuntandu-ne un +90 parkerizat.
Eu unul consum destula informatie despre vin, si nu punctele sunt ceea ce caut, ci o parere onesta despre stilul in care este realizat vinul si de ce nu? o mentiune despre raportul pret calitate.
Bun, spunand toate acestea, trebuie sa precizez ca fatalmente nu voi renunta la poate neobrazata manie de a "ratifica" vinurile. Dar o voi face intr-un mod care nu presupune socoteli.
Asadar sa le spunem "bine ati venit", cuvintelor si stelelor noastre:
Sub medie, nerecomandat = fara stele
Acceptabil = 1*
Bun = 2*
Foarte bun = 3*
Exceptional= 4*
Dumnezeu a trecut pe aici = 5*
PS:M-am hotarat sa abandonez punctele cu totul, mai bine zis modul de a gandi in puncte, pentru ca altfel, intr-un mod pervers, in loc sa mi se para un vin bun, mi s-ar parea bun doar daca ar intruni 82 sau mai stiu eu cate puncte. Sper ca intelegeti principiul. Ah, si fara subdiviziuni de stele:)
7 comentarii:
Uraaaa!!! Il astept si pe Ciprian sa strigam victorie...:) O mica victorie, mai ales ca nu sunt nici jumatati de stele...
In contextul noilor transformari, iti doresc cer senin si sa vezi cat mai multe stele (nu verzi, galbene)...
Oricum mi se pare cea mai ok abordare si m-am apucat si eu recent sa dau calificative pentru vinurile baute. E cam acelasi lucru ca la tine, dar fara stele...:)
Eu am citit despre sistem de curand intr-un material al WSET (Wine and Spirit Education Trust: Systematic Approach to Wine Tasting). Ce bine suna, politehnica: "Systematic Approach..."
Ce, cum, unde, cand? M-ati chemat? :)) Ehh, victorie, nici chiar asa, inca nu m-am inarmat cu Molotoave :)) E un sistem ok, a la Decanter. In curand, probabil voi recurge si eu la calificative, dupa sistemul lui Clive Coates.
Punem pariu că o să simți repede nevoia de două stele și jumătate, trei stele și jumătate...? :-)
@Costachel: Sigur ca am anticipat chestiunea, dar vezi aici e spilul: sa incetam sa mai gandim matematic. Daca vinul e bun atunci e bun. Daca ti se pare exceptional spune nene ca este exceptional. Cred ca propriile scrupule si indecizii trebuie eradicate:)
@Dan&Ciprian: pana la urma, tot e o mica ipocrizie. Daca nu punctezi, in fine, daca nu "clasifici", ai impresia ca n-ai concluzionat suficient de elocvent.
Intr-adevar, daca e vorba de a exprima daca un vin ti-a placut sau nu, nu cred ca e nevoie de mai mult decat cele 5 stele. :)
Cred ca o mare parte din indecizii vin mai degraba din incercarea de a compara vinul respectiv cu altele.
Pe de alta parte, cred ca e posibil sa punctezi un vin pe criterii obiective (macar partial) - atat timp cat te-ai "antrenat" pentru asta si esti capabil sa-ti ignori preferintele.
Bineinteles, stabilirea respectivelor criterii "obiective" poate fi ceva foarte subiectiv. :))
Trimiteți un comentariu