Inca un Recas: Chardonnay Sole 2008
Chardonnay Sole 2008, Cramele Recas, vin alb sec, 14%, 45-50 lei in magazine specializate.
Incep prin a spune (cu rusine, dar si bucurie) ca este cel mai bun vin alb pe care l-am baut, intelegand prin aceasta ca mix-ul de atmosfera, gust si dispozitie cauzat de vin si circumstanta degustarii, a fost optim.
Am citit multe note de degustare pana sa gust eu insumi acest vin mult laudat (pana la punctul de a fi desemnat "cel mai bun chardonnay din Romania"). Asa incat pot doar sa confirm sau sa infirm unele aprecieri.
Vinul este o "licoare" complicata, amagitoare, care sub o cortina de prospetime erupe aromatic cu delicate pastise malolactice (untoase) chiar amintind de nuci sau alune de padure, un neindoielnic gust fructos, citric, dar si de pere si piersica, un strop de vanilie, si cu un finish lung, atragator si condimentat. Delicios! Apoi, e un vin foarte "clar" si proaspat, amagindu-te cu "usuratatea" sa, desi este destul de tare. Potrivit pentru ocazii speciale, in compania unor oameni asemenea. O reusita oenologica, fara indoiala!
Concluzie: Daca ar fi fost o zi torida, l-as fi comparat cu o adiere fina si racorosa dinspre o livada in pârg. Dar fiind octombrie rece, trebuie, in prealabil, sa incingeti atmosfera!
Anul acesta: medalie de argint la pretigiosul Concours Mondial de Bruxelles 2009 (acuma sa nu va inchipuiti ca s-a dat o singura medalie de argint...in concurs, din 6000 de vinuri au fost premiate 1800!)
Apoi, zice-se ca a primit o medalie de aur la Chardonnay-du-monde, pentru vinul din recolta 2006.
Si cu asta am incheiat vremelnic periplul prin podgoria banateana. Ma voi intoarce candva cu un Cuvee Uberland (cel mai bun vin al lor, o zic chiar ei!)
Etichete:
40-100 lei,
producatori,
varietati romanesti,
vin alb
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Să știi că după versiunea 2006, și 2007 și 2008 par destul de șterse. Ceea ce îmi întărește convingerea că 2006 a fost un an excelent pentru vinurile albe și doar moderat pentru cele roșii, cel puțin în Oltenia și Banat. Anii următori au fost favorizate vinurile roșii fără tăgadă, dar cele albe au ieșit ceva mai timide, mai florale, cu un corp ceva mai diafan. Deh, asta face parte din terroir (știu că iubești termenul!)...
Mihnea, banuiam eu. Oricum nici un producator n-o sa recunoasca vreodata ca a avut un an mai prost. Decat statului roman atunci cand ii cere subventii. Dar chiar si intr-un an mai slab, tot bun a iesit. Din realism-cred-din cate stiu, n-au mai participat la concursul cu pricina. Poate ma insel din nou- bine ca nu sunt ong de interes public:)
Trimiteți un comentariu