Blogul de vin- azi il vedem si nu e

Blogeritul de vin nu e o piata. Nu e o piata deoarece nu se vinde nimic. Daca utilizezi blogul pentru alte chestiuni, ca un mijloc de promovare personala sau de afaceri, daca ai un blog doar ca sa vinzi ce ai de vandut, indiferent cat de mult verb ai, - nu esti blogger de vin. Imi pare rau, asta e. Poate tu o sa te recomanzi ca unul, poate o sa te recomande si altii ca fiind unul- dar pentru mine nu esti si punct. Nu te recunosc ca fiind din aceeasi specie cu mine. Te vad, semeni cu mine, invartesti paharul la fel ca mine, identifici arome poate mai bine ca mine, dar cam asta e tot, cam aici se opreste asemanarea. 

foto: vintagetexas.com

Cate specii de blogger de vin exista? Pai exista cel care se axeaza pe review-uri, apoi cel care scrie ludic despre vin, respectiv cel care are o viziune critica asupra industriei- scriind mai degraba despre industrie decat despre vin, plus desigur- conjugari si permutari de x luate cate n. 

Bun si o sa va intrebati care ar fi conditiile bloggerului de vin? 

1. Sa scrii pe blog. Nu prea inteleg cum poti sa te numesti blogger daca ai 1-2 posturi pe luna, sau o cuantificare pe un termen mai larg (6 luni, un an). Si eventual acele post-uri sa fie ele insale adiacente vinului, sa promoveze un eveniment, etc.

2. Sa nu faci reclama unui producator sau altuia. E mai greu pana incepi, dupa asta vine de la sine, imi inchipui. Acest aspect atrage mici probleme cum ar fi faptul ca orice scrii despre cel care-si face reclama pe blogul tau trebuie luat intre ghilimele. Ai putea sa fii obiectiv, dar nu prea merge. Observam ca atunci cand scrii despre vinul sponsorului tonul o sa fie mai duios, fie mai depersonalizat, daca vinul e mai putin reusit. Nu vreau sa zic ca n-ar trebui sa legi prietenii sau sa ai un "soft-spot" pentru unul sau altul- dar daca te apuci sa faci reclama e ca la tv- esti un blog comercial. Sigur, aici e o dezbatere mai larga, pana la urma ar putea fi posibil sa ai sapte mii de reclame si cu toate astea sa tii calea dreapta. Tine de integritate, pana la urma. Dar si de uneltele folosite (poate ai google ads si iti vin reclame la una sau alta fara sa le poti controla). In fine, e cu dus-intors.

3. Sa nu vinzi vin. Daca te apuci de vandut- nu mai merge sa musti din carne vie. Nu ca ar trebui, dar nu prea merge sa dai de pamant ironic si oarecum malevolent cu un anume producator, dupa care sa-i ceri discount.

4. Sa nu ceri foloase materiale ca sa scrii bine (sau rau) de cineva. Daca o faci si se afla trebuie sa te apuci de altceva, nu stiu, poate un blog despre filatelie, etc.

5. Sa fii rezistent la presiune. Directorii de vanzari sau PR vor avea tendinta sa incerce sa controleze subiectul sau predicatul scrisului tau, mai ales daca e vorba de degustari organizate de ei sau platite de ei (vizite la crame, evenimente in care se deconteaza transportul sau cazarea).

Or mai fi si altele, dar cred ca tin mai mult de integritate si bun simt decat de ceva specific scrisului despre vin. In atare conditii nu cred ca sunt mai mult de 5-6 oameni care sa fie bloggeri de vin in Romania. Iar cel mai trist lucru e faptul ca in ultimii ani au aparut foarte putini bloggeri de vin. Nu ca ar fi musai, dar ma asteptam sa emearga mai multi oameni "cu voce" in acest domeniu. E un semn rau! E semn ca industria se dezvolta mai repede decat e piata capabila sa asimileze. Sigur, in ultimii 2-3 ani s-au inmultit "descinderile" cu somelieri, oameni de vanzari capabili de verb, etc, in restaurante sau alte locante. Si asta e bine. Dar nu e de ajuns. Asta e alta discutie, pe care am mai purtat-o (inclusiv intr-un articol recent din revista Somelierul), asa ca nu accentuez.

Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Cativa dintre cei pe care i-am exclus (in mintea mea) din tagma bloggerului de vin sunt oameni simpatici, admirabili, talentati, oameni cu spirit si umor. Dar una-i una, alta-i alta, cum ar zice un posibil filosof bulgar.

Asta-i tot pentru azi. E luni si ma duc sa-mi mai torn o cafea.