Pientru aşest articol dăm liegătura diegustărorului nostru autorizat din Moldouva di dincoaşe şî di dincolo di Prut- Jeorjel Aluharcalea, autorili pajinii di pi intierniet- lucruribuni:
Bună zâua!
Jhinu nostru di azi (nota: consideram ca transcrierea fonetica a cuvantului care semnifica bautura fermentata din struguri, asa cum este folosita oral de Jeorjel Aluharcalea este imposibila. Pentru lamuriri vezi Papuşoi si Chistol, Prolegomene pentru o interpretare adecvata a slovelor moldoveneşti, cap. Incomprehensibilitatea polifatetata a cuvantului jhin, pg. 765-787, Editura Academie, Bălţi, 1993) iesti di pi partea drieaptî a Nistrului, din jhii viechi di şăl puţîn douăzăşi di ani, criescuti pi o bătăturî arjiloasî şî nisipoasî. Niegru di Purcari, carivasîjîcî, iesti un jhin matur, din douîniitrii, înhiechit în budani di stăjar nu mai puţîn di tri ani. Apoi, o mai stat şeva vriemi în cramî, pănî sî-l slobozeascî pi piaţî. Iesti şăptizăşi la sutî cabierniet, douăzeşi saperavi şî zeşi di rarî nieagrî, sau cum îi zîşi prin alti părţi, babeascî nieagrî. Jhinu ari un aspiect jingaş, roş-rubiniu cu sclipoşiri purpurii şî şireşii. Are un nieros plăcut, di fructi di paduri, şeva floral, apoi haţuri viechi di tieleguţî, şireasî, pruni afumati si un piculeţ di condimenti, di aşelea scumpi, cari nu si-e gasiesc pi la noi. În gurî iesti subţirel, învăluitor, precum orişici jhin batrîn, şî aduci aromi di smochini, vişini, perji uscati sî chiar şeva vanilii şî şiocolatî. Ari aşiditati şî lasî pi gîtlej nişti gusturi nobili, di fructi confiati, lemni şî vişinî coaptî, dulşi-acrişoarî, da chiertroasi.
Iesti un jhin foarti bun, cari faşi 80 di lei, cât am dat pi el. Ouptzăşi şî şăpti di puncti.
PS 1: Cam seamana eticheta cu cea de Corcova merlot/CS, nu? Oare asta fiind mai veche cu care vin frantuzesc o fi semanand?
PS2: Sper din tot sufletul ca prietenii basarabeni sa inteleaga licenta poetica si sa nu se supere prea tare. In fond e o limba utopica cea de mai sus.
14 comentarii:
Dieji, moldovienii ni-au cam dat pisti bot cu jhinu' aista
Chestia ca-i gata maturat, treaba pe care a nostri n-o prea fac. Dai un ban, da-i gata invechit, in conditii de crama. Si asa cum observa si Mihnea, la trei ani in baric te asteptai sa-ti ia mau precum cabernetul ala de Oprisor pe care l-am incercat la Goodwine. Da' nu, e extrem de bine integrat!
Na' cam uitat sî zîc cu şi bucati merji. Cu niţcaiva carni pripolitî di purşel, viţăl sau sălbatişuni di paduri, cu branzî din aşeia sfarîmicioasî, cum găsăşti pi la talieni. Hăi, na acu, pohtî bunî, băi!
George, stii cum e: tre sa ai si structura necesara sa integrezi baricul ala :)
Mda, am ramas surprins placut, nu chiar foarte surprins ca citisem multe despre el inainte sa+l cumpar. Acuma un rosu de Purcari urmeaza, poate si un purpuriu, daca s-o gasi.
Purpura Moldava? :))
Di şi nu? Ci, nu sî nasc şî la Moldouva jhinuri?
Si inca si sa nasc, bre!
foarte tare articolul George f amuzant dialectul :)
Merci Cosmin. E cam dificil de urmarit, nu?
O telecomanda, doua ????
HA, si tu prindeai moldovenii si rusii cand erai mic. Nu zaet pagadi, wow!
Poviestia di siara, she vriemuri! Bai, arishica, bai!
Prindeam, prindeam :)
Trimiteți un comentariu