Falsificatorii de vinuri din Bucuresti, 1894

Cand "scanezi" trecutul dupa informatii despre vin, uneori gasesti mai mult decat iti doresti. Gasesti imaginea unei lumi, a unui timp, mentalitati maligne etc. Vezi micile seminte in germinare ale unui rău care va cuprinde peste ani planeta. Uitandu-ma la stiri, cumva simt o relevanta pe care vreau sa v-o impartasesc

FALSICATORII DE VINURI
Domnule Redactor, Ziarul Ţara din 5 ianuarie 1894, publica următoarele : «Primăria Capitalei a confiscat zilele acestea «o colosală cantitate de vinuri. «In dezastrul acesta al specialitate! de pun«gaşi, e de observat că maeştrii in arta de a falsifica vinurile, sunt esclusiv jidanii angrosişti. «S’au găsit vinuri despre care chimistul espert «afirma că nu conţin un strugure la vadră. «Fireşte că marfa a fost confiscată, iar negustorii daţi judecăţei». Dacă lucrurile astfel povestite ar corespunde cu realitate nu am avea absolut nimic’de obiectat, căci falsificatoriit rebuesc stigmatizaţi intru cit ei răvnesc la ciştiguri ilicite în detrimentul sănătăţei publice. Pentru ca publicul cititor insa sa fie pe deplin edificat, ţinem a rectifica informaţia căre preducînd cazul la adevărata lui proporţiune.
Este adevărat, Domnule Redactor, că mulţi comercianţi de vinuri întrebuinţează o minimă cantitate de sacharina,pentru a îndulci viţiul recoltat acru. Cestiunea de a se şti dacă aceasta substanţă schimbă caracterul higienic al vinului producând consecințe rele pentru sănătatea publică a fost mai pretutindeni rezolvată in sens negativ. Dacă la 16 Neombrie 1893 consiliul de higiena al comunei București a decis că sacharina nu poate, sub nici un cuvint fi introdusă ca mijloc de îndulcirea vinului, intervine insă o autoritate superioară, căreia consiliul de higiena al comunei București, nu poate resista. Așa, D.tir., Felix, directorul general al serviciului sanitar, a cărui solicitudine pentru sănătatea publică nu poate fi contestată este de o părere contrarie. Prin adresa No. 26.303 din 30 Octombrie 1893, D-sa comunică D-lui medic şef al comunei Iaşi, că, consiliul sanitar superior căruia s’a supus cestiunea, a opinat că sacharina se poate întrebuinţa în dose minime. Rămine clar constant că întrebuinţarea sachatrinei în dose minime nu poate fi considerată nici ca fapt delicios, nici ca fapt ilicit. Dacă sunt comercianţi cari introduc dase mai mari de sacharina,apoi acest soi de indivizi se găsesc între toate naţionalităţile şi nu sunt numai evrei; imoralitatea nu are religie şi nici naţionalitate.
De altminteri cazul ce ne preocupă poate fi invocat ca cel mai eclatant exemplu. Intr’adevăr, la rampa de vinuri din Bucureşti, sunt 25 comercianţi creştini şi numai 18 comercianţi evrei. Agenţii comunali procedind la luarea probelor, au vizitat toate vasele cu vinuriale celor 18 evrei, vizitind pe la 6 creştini numai cite două vase din eite au avut. De ce ? Acest procedeu este o insuficientă îngrijire de sănătatea publică se pare a avea tendinţa pe a ponegri pe comercianţii evrei. Totuşi nu s’a putut stabili de cit acest rezultat . La fraţii Edelstein, din 76 vase cu vin s’a găsit 4 suspecte; la Radu Constantin din 4 vase cu vin s’a găsit 1 suspect; la Lupu, Waserman, din 15 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte ; la D. Vasiliu,din 4 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte; la B. Carmiol, din 6 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte; la Cos. Calinescu, din 4 vase cu vin s’a găsit 2 suspecte ; la A. Ciupescu din 39 vase cu vin s’a găsit 4 suspecte , iar de la D-nii Chiriţescu, loan Constantinescu şi I. Calinescu, s’a luat numai din cite două vase, rămănind cele l’alte vase necercate, fără a se cunoaşte pînă în acest moment rezultatul analizei. Iată, D-le redactor, cum stau lucrurile, fără teamă de dezminţire. Nu putem îndeajuns regreta că comercianţii cari îşi angajează capital şi muncă în comerciu şi căror nu li se poate nimic reproşa sub raportul onestităţeî comerciale, au fost puşi in modul unora cu cari nu au nimic de împărţit şi aceasta fără nici o rezervă.
Mai multi comercianti de vinuri.
in Adevěrul, ianuarie 1894 (Anul 7, nr. 1741-1766)

0 comentarii: