Astfel incat am inceput sa am un respect mai mare pentru vinuri pe care le-as numi utilitare si pe care le comand in cantitati mai mari, tocmai pentru ca le consum mai des. Asta nu insemna ca sunt vreo eticheta galbena sau asa ceva, caci avem totusi un standard, insa nu maretia e scopul pentru care au fost create. Sunt vinuri medii, insa oneste si care transmit un sens, daca nu atat al locului de unde provin, cel putin isi releva o individualitate clara. Ce sa va zic, e important sa transmita un sentiment de veridicitate si naturalete, sa nu fie prea fardate, ca nu sunt genul meu. Apoi mai trebuie sa aiba o trasatura de caracter: sa aiba caracter! Sa nu fie plictisitoare, dar nici prea schimbatoare. Precum in viata de cuplu, e un mare atu sa poti surprinde, macar din cand in cand, sa poti aduce o inflexiune in ritmul poate prea constant al zilelor. De partea cealalta, nu-mi place deloc cand in acelasi an de recolta gasesti variatii mari sub aceeasi eticheta. Asta ar vorbi nu tocmai laudativ despre oamenii care fac si vand vinul respectiv.
Bun, teoria e placuta cand nu dureaza prea mult, asa ca o sa va dau exemple de vinuri romanesti pe care le consider de toata isprava, la nivelul lor existential, desigur:
Albe:
Aligote La Sapata, Crama Delta Dunarii
Grasa de Cotnari Colocviu la Moscova, Casa de vinuri Cotnari
Sauvignon Blanc, Vin de Teaca, Valea Ascunsa (new entry, sunt inca in perioada de supraveghere :)
Alb de Histria, Crama Histria
Iacob alb, Unicom/Davino
Rose: not my weapon of choice
Rosii:
Jar, Dagon Wines
Cabernet Sauvignon-Merlot, Corcova
PS: nu luati cele de mai sus ca pe un top. Nu e o lista exhaustiva, ci una dependenta de multiple variabile: accesibilitate, pret (oferte, discounturi), gust personal, relatia cu oamenii de acolo etc.
