N-O SA CREZI CE A BAUT DELIA DE REVELION

Unde s-au dus? Inspirația, aplombul, driblingul semantic, pastișele culte aruncate peste orice boască ordinară ca un Salt Bae al bloggingului de vin? Ubi sunt?
Oare cand te apropii de 40, vine noaptea un pitic si-ti face o silentioasa trepanatie? Sau demoni nocturni din Lord of the Rings plutesc hipnotic si-ti trag din tine ca un aspirator toata creativitatea? Exista un Hannibal Lecter al pasiunii pentru scris care sa se infrupte din talentul unei victime naive?

Sunt sigur ca cineva are copyright la boneta si ca nu e CCN.com (de unde am luat poza)

Cum s-a ajuns de aici (e doar un link catre arhiva unei luni random din vremea cand eram mai prolific decat toata vinosfera la un loc) la pauperul prezent? Mi-am pierdut pasiunea? Mi-a plecat muza la cules de struguri in Franta? Ori poate, dezamagita de lipsa de perspectiva a relatiei noastre, exact in acest moment, curata pestele prins mai de dimineata de iubitul ei tailandez (care peste putina vreme va ajunge-atins de aripa muzei- multimilionar din youtube datorita unei lobotomizante melodii k-pop)? 

Dar poate nu e tocmai vina mea? Ma uit in jur la vechea garda? Mai bine nu ma uit. Nu am la ce. Aveam cateva adrese prietene in blogroll...Mi-am dat seama ca ultimul articol de acolo fusese urcat in 2017.  Am sters elementul cu totul...Oh, wait...Pana la urma poate izul de decrepitudine vine de la template-ul in sine. Parca aud un web developer spunand "man, cand ai facut un dus ultima oara?" sau "mai aduna si tu panzele alea de paianjen din coltul ecranului! Da, de acolo, in coltul ala unde e sigla blogspot!". 

Dar totusi nu e complet adevarat. Cineva mai scrie. Adica sunt si cateva persoane care au inceput sa scrie (binisor, de exemplu). Urmaresc dezvoltarea cu interes si preocupare. Mai ales ca vin din zona feminina, ceea ce e oarecum exotic pentru subiect. Vorba aia, la vremuri noi, sexe noi! (hm, asta a sunat cam bizar, nu?). 

Sau poate (o, Doamne, nu!) sunt un membru dintr-o specie care nu s-a adapostit mai in fundul pesterii cand a cazut meteoritul ala mare in Siberia? Adica ala care a ramas blogger cand toti au evoluat in primate? Pardon, in influenceri? Instagram, Snapchat? "Asa-i ca nici macar nu le ai instalate pe telefon? Aoleu, dar ai telefon cu touchscreen, da? Sa facem un crowdfunding? Ai cont de Patreon?". 

Sa dau vina si pe industrie! N-a fost dragoste la prima vedere. Nici la a doua. Oamenii nu pot investi in cai salbatici. Celor domestici le poti arunca niste jaratec din cand in cand, sa-si pastreze ochii mari si umezi cand te vad. 

In ultimul rand, voi! Da, voi, milioanele de cititori care m-ati abandonat pentru o poza cu pisici de pe Facebook! Mi-am dat seama prea tarziu ca publicul sufera de sindromul imunodeficientei la timp! Unde scrii tu 5000 de caractere la un text? Unde te crezi? Cand te crezi? In revista Flacara din 1981? In ziua de azi degetul mare face swipe up la fiecare 5 secunde, genetic, compulsiv. Pune si tu o poza cu nuduri artistice, pune caps la titlu si incepe cu "N-O SA CREZI CE A BAUT DELIA DE REVELION". Dupa care bagi vinul ala de 18 lei pentru care baietii au buget mare de promovare. Si mai lasa linkurile youtube cu cine stie de trupa post-punk din anii 80. 

Oricum...rusine sa va fie! Credeam ca avem o relatie, ca e ceva puternic intre noi! Mdea, m-ati lasat cu paharele nespalate si cu statistica precum un calendar bisericesc vechi de trei ani prins cu un magnet de frigiderul zgariat, plin de sticle pe jumatate goale (cumparate la reducere din Lidl- blinc, blinc!)...

Sic transit gloria mundi!

PS: bold-urile le-am pus random. Cica ajuta la pastrarea atentiei cititorului! Riiight!
PS2: iar am scris 5000+ caractere. Multumesc tuturor celor 24 de cititori! 
PS3: [imi dreg glasul ca sa dau un timbru grav si serios] Va rog fara comentarii sustinatoare, moralizatoare sau usor ingrijorate!

1 comentarii:

Mihai Oprea spunea...

Ma gandeam sa scriu si eu de ceva vreme un articol similar. Doar ca, vinovatul as fi fost eu: eu sunt cel care a disparut din peisaj, nu cititorii (multi-putini, cati erau), care, in mod curios, inca se mai impiedica de pagina mea (imi sunt martore statisticile din Wordpress si Facebook).

Nu o sa plang acum de mila blogosferei vinologice disparute -unii s-au tranformat, altii s-au reprofilat, etc. Cu siguranta, cand o sa ma reapuc de scris, o sa fac exact asta: o sa scriu. Nu vlogging, insta-stories, live-uri pe Facebook, si din astea. Dar o sa astept pana o sa fie nevoie de scris.

Pana atunci, swim-bike-run, and repeat.

#rezist