Insa de un lucru nu a dus lipsa targul de vinuri, si anume: de vinuri. Era fizic imposibil sa le gusti pe toate. Ceea ce e foarte bine. Si oricum, pe langa vinuri, te intalnesti cu multa lume, mai schimbi o impresie, o barfa, treburi omenesti, na!
La
Villa Vinea am trecut in revista, sub indrumarea lui Alfred Binder, cateva vinuri din recolta 2011(prima), cum ar fi
sauvignonul blanc Selection, bun si evoluat, un
gewurzt tot selectionat, intens aromatic si fin dar fara aciditatea necesara (dupa mine) ca sa sustina aromele intense. Surprize frumoase au fost
Diamant (un cupaj de kerner, feteasca regala si riesling de rhin) si
feteasca regala premium, acida, tipica si cu un pret mai normal (ajunge pe la 30 in magazine) fata de restul care sunt pentru miliardari excentrici.
La
Cramele Rotenberg, directorul de vanzari Ionel Dan ne-a pus la dispozitie doua mini verticale. Eu le voi unifica, ca sa zic asa.
Clasicul 2006. Un vin care iese in evidenta prin echilibru si structura, un nas frumos, cu unele aspecte florale, dar si gust intens de visina, cacao si condimente. Lung, serios. 88 pct.
2007 e realizat intr-o maniera mai moderna, dar desi impactul lemnului in diverse tonuri gustative e mai pregnant, ramane un vin spectaculos, agreabil si bine echilibrat. Chiar a evoluat un pic fata de
degustarea anterioara. 87.
2008 vine cu o vinozitate rustica, nuante de carne, e mai taninos, si desi bine echilibrat si promitator vine cu un finish la fel de rustic, taninos si iodat, cu tuse de nuca verde. 85 cu potential de mai mult.
Primus 2008. Un vin care mi-a placut destul de mult intr-o
degustare din toamna anului trecut. E atat de pura expresia visinei (natur, din compot, etc) incat poti pierde vremea doar trecandu-le in revista. 87
Anul 2009 pare a nu pare sa fi fost anul cel mai bun, judecand dupa cele doua vinuri gustate, ambele avand aceeasi problema: aciditatea volatila, tradusa printr-un iz de otet, sesizabil si in atac. In rest
clasicul 2009 e destul de bogat, aduce a para usor fermentata, condimente, piele afumatura, si in gust apare si scortisoara, visina, pruna si un finish picant. 2 ani in baric, dar e o problema fie cu ele fie cu maniera de vinificare. Si unele sticle de emeritus au avut probleme similare.
Primus 2009, trecand peste problema amintita e similar cu 2008, poate cu ceva mai multe note cremoase de ciocolata, si cu o aciditate ceva mai ridicata.
Pe
Halewood e prima oara cand ii vad la un targ. Aici am avut unele revelatii (prevenit de Vali Ceafalau, ce-i drept) poate cele mai intense de la acest targ, turnate in pahar de Dan Muntean, mai marele companiei.
Eos Viognier 2011, foarte frantuzesc, ca sa zic asa, cu tuse exotice, dar echilibrat si proaspat. E si putin baric acolo, cred. Abia astept sa-l vad scos pe piata, ca sa stau mai mult la taclale cu el.
Pontus Shiraz 2008 e posibil sa fie cel mai bun shiraz romanesc de pana acum. Are tot ce trebuie, plus o suculenta agreabila. Am gustat o
feteasca Hyperion 2010 care isi continua traditia de prima linie. Si la finalul vizitei mele un anume
Rheea Cabernet/Merlot 2008 mi-a placut cel mai mult. bordeaux style, serios, viguros, complex si cred eu cu un potential de invechire interesant. N-am dat puncte, dar daca as fi dat niciunul dintre cele enumerate n-ar fi fost sub 85. Observati si inmultirea titanilor. In curand se vor inclesta, fara indoiala.
La
Aurelia Visinescu am remarcat chardonnay-ul si merlotul Anima, m-a distrat un pic cabernetul Karakter, tineresc, vanjos dar cu cu iz comercial, si m-a dezamagit rose-ul din aceasta gama, fad, dus, ciudat.
Basilescu a venit cu toate liniile, lautarii zburatori, golemurile si celelalte. Am gustat
feteasca neagra 2009, top stuff, demna de redegustare la lumina lumanarii, si ceva ce s-a asezat foarte bine si m-a facut sa-mi para bine ca n-am scris despre ea in primavara, pentru ca nu i-as fi facut dreptate:
feteasca alba 2011 (din gama lautarilor). S-a facut un vin minunat, cu baric integrat, si care iti spune ca il poti uita in pivnita cativa ani, ca n-o sa moara de disperare si singuratate. O lectie si pentru mine, dar mai ales pentru producatorii care tind sa scoata vinurile pe piata nu tocmai gata de consum.
Girboiu. Nu stiu de ce, dar vinurile lor mi se par din ce in ce mai simpatice. Acum, pe langa sortimentele traditionale, au venit cu doua noutati numite relativ ciudat
Epicentrum. Sigur, poate au vrut sa sugereze caracterul cutremurator al experientei, dar un cupaj de sarba si plavaie 2011 nu o tocmai culmea profunditatii, si totusi e un vin extrem de agreabil si o idee buna, ca sa nu mai zic in premiera. Vinul e destul de vibrant, dar nu intr-atat incat sa darame bibelourile de pe televizor. Tusele florale, delicate ale sarbei sunt amplificate si bine sustinute de corpul viguros al plavaiei. Epicentrul rosu e un cab/merlot, un vin de forta, nimic de zis, fiind puternic (si continutul de alcool e ridicat). Surprize placute aceste doua vinuri ca si trendul constant ascendent al producatorului vrancean!
Averesti. Fata de toamna anului trecut cand
am remarcat probabil primul, sau printre primii oricum, aparitia acestui producator din Vaslui, si mai ales a vinurilor sale vibrante, pline de prospetime, s-a mai pierdut ceva la acest ultim aspect. Totusi la 15 lei pret de targ, raman vinuri cu rpc redutabil. S-au schimbat unele etichete, inteleg ca acesta serie cu care s-au prezentat e destinata horeca, pe cand gama Locurile va ajunge in retail. Nu mi s-au parut deosebiri de calitate intre game, tind sa cred ca vorbim de aceleasi vinuri, de fapt. Remarcatul zilei:
Cuvee Rene Faure 2011, cupaj de zghihara si aligote. Diverse nuante de citrice si mere, o aciditate buna, vin de masa excelent, mai ales daca sta un peste pe ea.
Liliac Wines au adus cateva noutai cum ar fi un proaspat
Young Liliac 2012, un cupaj de neuburger si muscat, destinat consumului imediat. Si proaspat si aromat. Inteleg ca face vreo 27 de lei, ceea ce e ok. In alta categorie de pret vorbim de
Chardonnay&Pinot gris 2011, un alb mai matur, untos, plin si cu o aciditate mai scazuta.
Jidvei au propus pe langa deja cunoscutele Ana&Maria si Mysterium si noi editii ale
spumantul Margaritar, dotat cu etichete noi, mai moderne. Credeti-ma, s-au facut progrese mari si la fabrica de sampanie! Am ramas placut impresionat.
Ramanand in Transilvania, trebuie sa recunosc ca am acordat o atentie sporita noilor vinuri de la
Wine Princess, nu de alta, dar sunt pasare rara pe la targurile de vin din vechiul regat. Din gama pentru retail remarc
mustoasa de Maderat 2011, foarte acida si cu aromatica de bubblegum, cadarca nu mi-a cauzat revelatiile de altadata dar ramane un vin ok, feteasca neagra (o premiera, vin rosu-rubiniu, acid si cu falsa aparenta de "usurel") mi-a deschis ca
lea catre noua(si mai scumpa) gama Stonewine. Ei da, toate vinurile din aceasta gama merita remarcate, in special feteasca neagra 2011, care desi junioare promite foarte mult (are un echilibru de invidiat in ciuda celor 14,5% alc si lasa o impresie durabila de fruct dulce). Daca neaosa a fost medium-body, altfel sta treaba cu cabernetul sauvignon din gama, an 2009, vin cu potential, viguros, tipic si serios(chiar daca alcoolul iese nitel in fata). Si sigur cadarca 2009, un pic prea strident baricata, dar poate se va domoli aspectul in timp. Sincer, vinurile WP mi-au lasat o impresie foarte, foarte buna!
La
Cramele Recas am dat peste o verticala de
Cuvee Uberland. 2011 este un vin abia iesit de pe bancile gradinitei si probabil de asta are mustati de cacao: Lasand gluma la o parte, un vin foarte bun, cu tuse de cafea, miez de paine, afine, prune uscate, gem de coacaze, tanin bine crescut. Produs ca de obicei in 40000 sticle. Insa regele miniverticalei a fost primul Uberland- 2006, un vin care a evoluat bine si mai are loc, ca nu de mirare m-a facut sa scriu
unul dintre cele mai citite articole de pe blog.
La
Vinarte am trecut doar in fuga, intrucat prin bunavointa lor am gustat anterior toate vinurile noi (si vechi, dar bune toate oricum), cu exceptia
Floare de Toamna 2012, un novello foarte bun si epuizat (serios, am vrut sa cumpar o sticla si ia-o de unde nu-i). La ei n-am ce sa zic de rau, nici nu-mi propun, sunt asezati bine in piata.
Pe cine uit? Ah, am gustat si cate ceva de la
Petrovaselo, vinuri competente, un chardonany 2011 numit Malentine, foarte serios, precum si fratele mai mic- Alb de Pietrovaselo. O surpriza a fost
feteasca neagra "Melgis" vin din 2011, dar foarte prietenos (bine, nu si cu buzunarul, da' nu poti sa le ai pe toate). De la
SERVE n-am mai reluat vinurile, tot pe motiv de degustare anterioara, dar pot sa spun ca
roze-ul Terra Romana e un clasic constant in calitate, ajuns la editia 2012.
Incheiere
Of, doamne, am obosit scriind.... Si va dati seama cat de obositoare a fost vizita in sine? Mai ales dupa doua verticale de Davino si in plus cand ai pantofi noi care te bat la calcaie...Vorba englezului- "try walking in my shoes", la prima vedere pare interesant, mergem, degustam, ne radem...Eh, in realitate, dragilor, daca n-ar fi aceast bizar microb, mi-as da repede seama cat de obositoare sunt toate treburile astea.
Remarc trezirea la viata a celorlalte provincii istorice decat Tara Romaneasca. Daca in urma cu cativa ani Transilvania si Moldova erau terra incognita pentru vinurile de calitate (cu mici exceptii) iata ca o panoplie de producatori mai vechi sau mai noi dovedesc ca vin bun nu se face doar in Dealu Mare. Si-mi mai amintesc cu multumire ca s-au inmultit zghiharele, babestile, sarbele si alte jivine neaose, ca sa nu mai zic de feteasca neagra, aproape omniprezenta.
In alta ordine de idei, judetul Galati a fost bine reprezentat la acest targ, nu prin vin din pacate, ci prin producatorul de branzeturi si preparate din carne Zimbria, la standul caruia s-au format cozi lungi de pofticiosi.
Daca am uitat pe cineva, sa stiti ca fie am facut-o intentionat, fie n-am avut timp sa trec pe acolo. Asta ca sa fiu fara echivoc:)
De importuri alta data, ca ma dor buricele degetelor. Va zic doar ca importatorii s-au intrecut pe ei, de data asta.
PS: nu stiu daca titlul asta s-a mai dat, dar daca da, o sa dau o bere petentului, ca de vin suntem plini:)