INTERVIU. 7 intrebari pentru Hartley Smithers

Hartley Smithers s-a nascut in Sydney, Australia. A studiat oenologia la faimoasa scoala Roseworthy, la mijlocul anilor ’80. Activitatea profesionala l-a purtat prin podgoriile mari ale Australiei, cum ar fi Hunter Valley, Barossa Valley Mc Laren Vale si Grifiin. Cu siguranta nu are rau de avion, deoarece pe langa Romania, a mai lucrat in Argentina, Chile, Spania, Cipru si Zimbabwe. Lucreaza impreuna cu sotia sa, Nora Iriarte, nascuta in Pamplona si care la randul ei a studiat si lucrat la Bordeaux, si apoi in Rioja, Navarra si Australia. Asadar formeaza un parteneriat experimentat si extrem de lucrativ dupa cum o dovedeste portofoliu Cramelor Recas.

Nota: am preferat sa public traducerea in romana, pentru ca pana una-alta cunosterea limbii engleze nu este obligatorie prin lege. Cu riscul de a ma umple de ridicol, pentru ca unele expresii sunt mai jos mai degraba interpretate decat traduse, dar si pentru ca doresc sa aveti acces direct la text, va invit aici pentru varianta in engleza.

Multe vinuri bune vin de la Recas, in ultima vreme, si sunteti o parte importanta a echipei care merita recunoastere pentru aceasta. Multi altii detin tehnologii moderne si suficient pamant, si cu toate acestea nu reusesc sa produca in mod constant vinuri decente, in special la un pret mic. Cum de Hartley Smithers si Recas pot?

Oamenii de la Recas sunt cu totul dedicati calitatii la toate nivelurile si sunt deschisi la noi metode de lucru. Cei care lucreaza in crama si in vie se straduie sa mentina standardele inalte si acest fapt se vede in rezultatul final. Si asta de jos in sus. Pe de alta parte, directorii sunt dedicati imbunatatirii constante si unei viziuni pe termen lung. Acestea se traduc printr-un suport puternic pentru improvizatia in vie si crama.

Nu pot spune prea multe despre alti producatori romani, dar ceea ce am vazut destul de des sunt crame care investesc in cateva produse foarte scumpe , cum ar fi o presa de vin “fancy”, sau o sala a butoaielor frumoasa, si se asteapta ca vinurile fantastice sa urmeze automat. Marile vinuri sunt facute prin controlul tuturor detaliilor la fel ca al problemelor mai importante.

Ce ar trebui sa asteptam de la Cuvee Uberland 2009 si care este tehnica folosita pentru aceasta recolta?

Ca intotdeauna, Cuvee Uberland 2009 este un cupaj care ia ce este mai bun din diferite parcele. Marca lui 2009 este structura fantastica a componentei de Cabernet, la care am adaugat note fructate de la unele merloturi deosebite.

La fel ca in editiile precedente ale Uberland-ului, taierea vitei de vie (“cane cutting”) a fost folosita pentru a concentra si modifica aromele. Ciudat, dar va puteti astepta la un Uberland 2009 care se va prezenta abordabil si foarte agreabil devreme, dar care are si un potential mare de invechire. Celelalte Uberland-uri au parut mai ciudate la inceput, dar s-au inchegat cu timpul.

Lucrati si pentru alte companii. Ce vinuri, in afara de Recas, poarta semnatura lui Hartley Smithers?

In Australia lucrez cu Casella Wines, producatorii lui Yellowtail, dar in acest caz vinurile sunt rezultatul unui efort de echipa, a unui grup de vinificatori talentati.

Ma bucur de activitatea mea la Recas pentru ca Nora si eu ne putem concentra asupra propriilor noastre metode de vinificare si ne putem ocupa mai indeaproape de vie.

Vom avea un Riesling de Rhin in curand? Ce alte provocari ne va lansa Recas in viitor?

Da, primul rheinriesling va iesi odata cu recolta 2011 si din 2013 toate rieslingurile de Recas vor fi rheinriesling, inlocuind vechiul Riesling Italian. In 2012 vor intra in productie si Viognier, Cadarca si Cabernet Franc, iar in 2013 primii struguri din via “premium” de douazeci de hectare din Minis, judetul Arad, vor intra in productie- cu Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignon.

Exista prejudecata printre iubitorii vinului din Romania ca vinurile din soiurile autohtone sunt mai greu de produs decat cele din soiuri internationale. Unii spun ca este chiar din cauza soiurilor de vita, altii spun ca este o prosta vinificare a lor. Ce credeti?

Cramele Recas au plantatii bune de “fetesti” si imi face placere sa fac vin din ele. Feteasca Regala are nevoie de grija in extractia pielitelor, dar am descoperit ca aromele de fruct sunt usor de exprimat in vin. Respect foarte mult varianta rosie si am fost intotdeauna fericit cu aromele pe care strugurele le transmite, dar si cu structura gustativa a vinurilor.

Faptul ca sursa de struguri este din viile de pe propria proprietate este un mare avantaj. Din nou, fara a sti in detaliu cu ce provocari se confrunta alti producatori, m-as hazarda sa presupun ca multi crescatori de mici portiuni ai acestor varietati nu sunt profesionisti si nu au resursele de a ingriji via pentru obtinrea unui rezultat de calitate. Asa incat n-as da vina pe soiurile de struguri, ci pe cei care le cultiva si nu le poarta de grija.

Vinul “international” este subiectul unei dispute intre old school vs new school. E o falsa problema?

Avantajele vinificarii moderne sunt simple: folosind tehnici moderne vinul are gust mai bun. Daca prin folosirea vechilor tehnici vinul va avea un gust mai prost atunci nu vad nicio justificare pentru continuarea lor.

Entuziastii vinului sunt atrasi de vechile crame deoarece sunt pitoresti si agreabil de vizitat. Mie imi plac cramele si echipamentele vechi de vinificare, dar pot sa va spun ca vinurile mai bune sunt facute prin tehnici moderne de vinificare. Daca acestea ar fi fost disponibile acum doua sute ani, oamenii le-ar fi folosit.

Aprecierea unui vin este in mare parte dependenta de ocazie si asocierea culinara. Cu toate acestea noi toti avem un vin pe care nu l-am refuza, indifferent de circumstanta. Pentru dvs. care este acesta?

Un Sauternes bun.

___________________________

Despre cateva vinuri mosite de Hartley Smithers si degustate de mine puteti citi aici: In vizita la Recas, Uberland 2008, Uberland 2006, Solo Quinta 2009, 2010, asta pentru a le numi pe cele mai importante.

credit foto: anderewijn.nl