Iata si primul vin 3D:
Etichete destepte, frumoase sau doar misto
Iata si primul vin 3D:
O zi din an cu spumantul Prince Stirbey
Despre legi, aporiile negative ale lui Platon si un pahar de Lafite
Astenia de primavara 2
A trecut un an de la precedenta astenie de primavara. Fantezia oricarui iubitor al vinului, anume de a-si produce singur vinul, care sa fie un super-vin desigur, nu s-a estompat. Doar ca pe masura ce trece vremea imi dau seama cat de greu ar fi. Pamant, tehnologie, cunostinte tehnice (pe care nu le am), etc. Multi bani, mult timp, multe dezamagiri.
A trecut un an de atunci si, daca tot ma cuprinde o melancolie astenica, imi amintesc ca in curand voi intra in al treilea an de blogereala si de munca in folosul comunitatii. Ani in care am enervat multa lume, poate am distrat ludic pe cativa, si in care sper am fost de folos pentru altii.
Un lucru interesant in ultimul an a fost intetirea actiunilor de marketing de catre unii producatori. Invitatii la evenimente, vizite la crame, mostre sosite prin curier, etc. De fapt nu-i nici un etc. Asta este. Fara sponsori. Deocamdata. Nu i-am cautat si nici ei nu au venit singuri. De ce sa platesti ceva ce vine oricum de la sine, nu?
Cumva, via din reverie mea nu este pe dealuri, ci e plana. Nu stiu de ce. Soare ucigator si o palarie din paie. Carute. De fapt, cred ca as culege via noaptea. Nu sunt o fiinta prea solara. Bine, mai sunt si comod. Nu as culege chiar eu via, se intelege. Cu atat mai putin sa o lucrez. Nu am exercitiuJ Dar as supraveghea cu ochi de soacra toate cele.
Tot la babeasca neagra am ramas. Este un soi atat de subapreciat! As face si vin alb. De fapt, n-as vrea, dar sotia mea nu bea vin rosu. Nu stiu inca ce soi. Poate sarba. Sau poate o babeasca vinificata in alb, daca voi intelege exact cum se poate face asta. Ah, si un rose. Tot din babeascaJ Poate voi fi poreclit “Domnul babeasca neagra”, cine stie.
Nu mai vreau etichete minimaliste. O sa fac o serie. Un soi de comic-book pe sticle. Colorate, copilaresti. O poveste! Patriotica, dar cu umor!
Ah, sa nu uit. In fiecare an o sa fac schimb de sticle cu amicul Catalin. Asa ca Petrus cu Lafite. Probabil, pana atunci, podgoria lui- Cotoiu Mordor- va fi recunoscuta definitiv pentru terroarea ei fantastica.
Despre drapele, multinationale, vin si asigurarile de viata
Despre scrumbii, feteasca alba si filigranul inalterabil al sufletul omenesc
Anima Merlot 2008 si doua vorbe despre pret
Villa Vinum Chardonnay 2009 Chile
4 lei. 250 ml. 74 pct.
INTERVIU:7 intrebari pentru Lorena Deaconu
Vom continua sa ne surprindem consumatorii si pe parcursul anului 2011....ne dorim ca, prin toate vinurile oferite sa intrunim cat mai bine trendurile pietei, oferind consumatorilor vinuri bune si foarte bune la un raport calitate / pret corect.
Ce oameni si imprejurari v-au influentat dezvoltarea profesionala?
Dupa absolvirea faculatii,am avut sansa de a lucra cu niste profesionisti in domeniu si intr-o crama foarte bine dotata la vremea aceea, multe crame din Romania nu au nici acum laboratoare si tehnologia pe care am lucrat atunci. As vrea sa mentionez si numele celor care m-au ajutat, m-au sustinut si mi-au dat incredere: D-nul Giosanu Todirita, D-nul Popescu Titus, D-na Lambescu Elena, D-nul si D-na Heroiu, toti foarte buni cercetatori si practicieni in cadrul Statiunii de Cerceteri Viti-Vinicole Arges. Apoi au urmat experienta acumulata in California, Franta, Murfatlar, alaturi de vinificatorul australian Stephen Bennett, timp de 6 ani.
Unii spun ca vinul trebuie sa exprime exclusiv caracterul de soi si locul de unde provine, altii ca strugurele e o materie prima pe care specialistul o poate manipula dupa bunul plac si propria stiinta. Dumneavoastra ce credeti?
Eu cred ca vinul, daca este facut din struguri sanatosi, trebuie sa exprime caracterul soiului si al locului din care provine, cel putin in primii ani de viata. Curatenia si fructuozitatea sunt cele care trebuie sa ghideze vinificatorul, acestea sunt elementele dupa care vinificatorul trebuie sa vada viitorul vinului, daca merita sa treaca prin celelalte jocuri ale tehnologiei ca: maturare in baric sau cisterne din inox, batonaje, microoxigenari etc. Ar fi pacat sa nu tinem cont si de acest lucru, fiecare zona vine cu anumite caractere si influenteaza profilul fiecarui soi.
Multi producatori inteleg ca varietatile autohtone sunt calea de iesit in lumea mare a vinurilor. Cu toate acestea, in afara de familia “fetestilor”, restul varietatilor, atatea cate mai sunt, nu fac parte din aria lor de interes. Sunt soiuri precum zghihara, galbena, babeasca sau mustoasa, mici si fara perspectiva, sau cauzele sunt mai complexe?
Anumite soiuri ca Zghihara si Mustoasa, daca provin din Moldova, Husi sau Ardeal, au ca si caracteristica aciditata foarte mare, peste 7-8g/lt in acid tartric, in anumiti ani chiar si 9-10. De aceea, aceste soiuri se preteaza mai mult pentru spumante si mai putin pentru vinuri linistite. In ceea ce priveste Babeasca Neagra, cred ca se pot face lucruri mari cu ea daca se tine cont si de productia la hectar (multi o trateaza ca pe un soi de mare volum) si tehnologia de prelucrare a strugurilor, asa incat sa se pastreze caracterul soiului,fructuozitatea si obtinerea unei bune structuri. Eu as incerca sa arat si alta fata a acestui soi in scurt timp, dintr-o astfel de recolta. Galbena de Odobesti este bine pusa in valoare anumiti producatori.
Am auzit de cateva ori povestea oenologului care isi pune amprenta asupra vinului dupa ce acesta a fermentat, cat timp e in cisterne sau chiar in baric, reusind sa amelioreze produsul. Cum este posibil? Ce interventii pot cauza o astfel de imbunatatire?
Numai un vin foarte bun, cu un anumit profil aromatic, vinuri corpolente si echilibrate, bine structurate, pot suporta si alte interventii care sa le dea complexitate. De fapt aceste tehnologii nu trebuie sa fie aplicate pentru ameliorare, ci pentru punerea in valoare a soiului si locului din care provin, pentru a le da mai multa complexitate, dar cu pastrarea tipicitatii.
Aveti un sfat pentru “oenologii” amatori? Ce interventii minime sunt necesare pentru obtinerea unui vin “artisanal” de calitate?
In primul rand, struguri sanatosi si ajunsi la maturitate deplina, vase foarte curate, fermentatia alcoolica bine controlata, 3-4 pritocuri pana in primavara si mentinerea vaselor de pastrare pe plin, aport de oxigen cat mai mic.
Aprecierea unui vin este in mare parte dependenta de ocazie si asocierea culinara. Cu toate acestea, noi toti avem un vin pe care nu l-am refuza, indiferent de circumstanta. Pentru dvs. care este acesta?
Dintre soiurile albe: o Fetesca Alba bine facuta, un Sauvignon Blanc, dar cu un bun echilibru, acid si aromatic, Chardonnay cu sau fara interventii de stejar. Dintre soiurile rosii: Cabernet Sauvignon, chiar daca este maturat in baric, aromele de fructe negre, coacaze, mure, afine, un mic de menta sau eucalipt sa fie ca prima impresie olfactiva, dupa care caracterul de stejar foarte fin si bine integrat in structura robusta. Feteasca Neagra este un soi foarte delicat, cu un complex aromatic deosebit, fructuos, o structura medie, dar foarte echilibrat si usor de baut. Shirazul nu este un soi de neglijat!
____________________________
Lorena Deaconu s-a nascut la Pitesti. In prezent este Senior Winemaker al Halewood Romania. Are o mare experienta, lucrand pe langa Romania, in Franta (Chablis), California si Australia. Membra ADAR.
Printre vinurile Halewood incluse in randul lucrurilor bune sa mentionam: "Scurta" Viognier-Tamaioasa 2009, Vitis Metamorfosis alb 2009, Theia Chardonnay 2009. Chiar daca nu am scris exclusiv despre ele, sa amintesc de "Adrian" Shiraz 2008, Pinot Noir Kronos 2009, Cantus Primus 2007, cele doua Hyperion. Mai multe in articolul dedicat intalnirii bloggerilor de vin de la Pivnitele Rhein, unde intervievata noastra de astazi ne-a prezentat o serie din creatiile ei.
credit foto:1. Vinul.ro; 2. pivnicer.blogspot.com