Despre drapele, multinationale, vin si asigurarile de viata

Langa secretariat exista o masa de asteptare plina cu reviste si ziare. Chiar daca ma gasesc la 50 de metri de Dunare, in Galati, acea masa ma conecteaza cu New Yorkul si Londra, Wall Street Journal si Financial Times. Da un aer cosmopolit, cred ca sunteti de acord cu mine. In afara de aceasta se intampla des sa ti se dea buna ziua in limbi straine, de catre figuri exotice a caror simpla recunostere te poarta instantaneu spre alte continente si obiceiuri.

De altfel, cineva care lucreaza la o alta firma, din apropiere, spune ca la ei exista o distractie, un soi de concurs de cultura generala, in a ghici tara al carui drapel flutura in vant langa cel romanesc si european. Sunt dese delegatii dintr-o tara sau alta si drapelul tarii respective se arboreaza, in semn de curtoazie.

In legatura cu aceasta, una dintre cele mai simpatice "taskuri" a fost sa identific modul corect in care se arboreaza drapelele. Desigur, acest aspect de o importanta galactica, nu putea fi lasat la voia intamplarii de catre inteleptul nostru guvern, asa incat exista o hotarare a sa care pune ordine in acesta spinoasa problema. Ca sa va completati cultura generala, si sa nu va mai foiti prin somn din cauza aceasta, iata un extras din HG 1157/2001:

ART. 9

(1) În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:

a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelul din faţă;

b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.

(2) Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel.

Bun, acuma stiti! Sa mai stiti ca daca arborati in curtea dvs. drapelul Insulelor St. Kitts sau al Marii Britanii fara ca ambasadorul respectivei tari sa va stea in batatura, ati incalcat legea si sunteti pasibili de amenda de la 2500 la 5000 lei. Si chiar daca a venit, trebuie sa-l intrebati daca este in vizita oficiala sau vrea doar sa va ajute sa taiati porcul sau sa culegeti via. In al doilea caz nu aveti dreptul sa arborati drapelul tarii sale.

Trecand peste acestea, imi imaginez ce discutii aprinse trebuie sa fi generat aceasta problema, cam s-au certat ministrii intre ei care steag sa stea in dreapta sau in stanga celui romanesc! Chestiuni grele, moncher!

Oricum sa ne intoarcem la Financial Times. Era o editie de week-end. Am crede ca se discuta cresterea nu stiu carui indice, ca citim liste interminabile cu nume prescurtate si cifre ce par scrise in sanscrita, etc. Dar nu. Prima pagina a suplimentului House&Home, articol mare: Terroir Tactics, despre pretul hectarului din diverse podgorii din lume. Care sigur ia in calcul si chateaul. In caz ca vreti sa stiti, deloc surprinzator, Bordeaux conduce: 642 000 usd/hectar, inclus un chateau cu sase dormitoare. Pe locul doi- Napa- un ranch cu cinci dormitoare si piscina- 296 000 dolari/hectar. In coada clasamentului- Mendoza, Argentina- o vilisoara moderna cu cinci dormitoare, spa si piscina- 27 000 usd/hectarul. Ieftin, ce mai! Iti vine sa-ti vinzi garsoniera din Drumul Taberei si sa te muti acolo!

Suplimentul Life&Arts. Interviu cu Roger Waters. Cool. Un articol mare despre astronauti si la pagina 7- Jancis Robinson "Back to Bordeaux"! E vorba despre anul 2001 si cateva recomandari. Climens Sauternes- 3000 de lire/duzina. Latour- 5200/duzina, Petrus- 16 000. Pentru sarantoci: Doisy Daene Sauternes-325 lire, La tour Figeac- 295. Plictisitor, daca ma intrebati pe mine.

Asta sa fie tot? Ei bine, nu! La pagina 10- Travel, dam peste "Sideways in Lebanon" un articol despre podgoriile si cramele Libanului. Pe acesta l-am citit cu interes, e o zona exotica, dar cu traditie. Chateau Ksara, Chateau Musar, nume cunoscute, vinuri necunoscute. Merita investigat. Mai ca-mi vine sa caut pretul unui sejur. Dar mai intai pretul unei asigurari de viata foarte sanatoase.

Sa trecem la Wall Street Journal Europe, weekend 1-3 aprilie. Cifre, cifre, analize. Hopa! "The Grape of Good Hope", un articol de Will Lyons cu panseuri despre vinul din Africa de Sud, desigur. Klein Constantia, Vin de Constance, pinotage, etc. recomandare: Syncronicity 2005, Meinert Wines, Stellenboch-24 euro, un cab, merlot, pinotage. Ca sa vezi, un articol despre Liban. Parca s-au vorbit, nu alta! E rubrica de gastronomie, dar un Chateau Massaya tot isi face loc.

Vinul trebuie sa fi devenit o moda, altfel nu-mi explic. Ca sa evit psihologia omului cu ciocanul (cel care vede in jur numai cuie) am incercat sa ma inchipui colectionar fanatic de timbre si am frunzarit revistele respective din nou. Ciudat! In Financial Times si Wall Street Journal nimic despre timbre!