Cand ii spui unui roman normal ca vinul pe care tocmai i-l torni in pahar costa 100 de lei, nu vei face decat sa-i citesti initial in ochi neincrederea si ulterior dezamagirea. “Asta-i tot?” Pai, cam asta-i. Vinul scump nu-ti calca camasile, nu-ti face masaj, nu tine de foame, nu-ti plateste cablul, etc. E doar vin.
Se pune intrebarea de ce ai da atatia bani pe o sticla de vin romanesc? Ei, bine, oricat m-as stradui sa gasesc calitati intrinseci lichidului, totusi, parca, chiar si pentru mine e greu de raspuns. Un raspuns ar fi: deoarece are ii ai! Apoi, cine plateste 100 de lei pe o sticla de Cuvee Uberland 2006, presupunand ca-l mai gaseste undeva, nu o face din nevoie, nu va privi acesta sticla ca pe un ustensil. Nu va fi ceva de genul “bun, a gatit nevasta friptura de porc la tava cu sos de vin. Trebuie sa cumpar o sticla de vin rosu. Ce sa cumpar? De ce nu o sticla de 1 milion? Sunt bugetar, abia ma descurc, mi-a luat Statul 25%, dar nu-i nimic, o viata are omul, dupa mine potopul, noi sa fim sanatosi, etc.” Un om rational, un om care nu castiga suficient incat o sticla de vin de 25 de euro sa fie un capriciu oarecare, nu va cumpara Cuvee Uberland. La pretul asta isi poate cumpara 20 de peturi de bere!
Dar, ma tem, si aici opinia mea poate deveni “sensibila”, consider ca un astfel de om nici n-ar putea aprecia asemenea vin. De ce spun asta? Ca sa intelegi “bunul” dintr-o astfel de sticla trebuie sa fi baut multe sticle de vin, daca nu bun, macar bunisor. Daca treci de la grasa de Cotnari ca etalon, la Uberland saltul ontologic e asa de mare, incat obiectul ti se va parea strain, monstrous, adica de nerecunoscut. Stiu, o sa spui, “animalule, doar pentru ca ti-au trimis astia o sticla de vin scump, ma jignesti pe mine, om serios, familist, modest, care nu arunc banii pe mofturi d’astea?”. Incerc din rasputeri sa nu te jignesc, incerc sa-ti explic, dar e greu sa intelegi cand iti lipsesc uneltele necesare. Fara o cheie franceza in camara, multe mici reparatii casnice sunt insurmontabile, fara un minim sanatos de cultura in lumea vinului un astfel de exemplar pare doar un capriciu inutil, mofturi de oameni bogati, prosti si rupti de realitate.
Sa presupunem, draga omule imaginar, ca cineva iti face cadou o astfel de sticla. Nu stiu cine, vreo ruda bogata, vreun contribuabil pe care l-ai ajutat cu “o treaba”, in fine. Ce faci cu ea? O pui in barul din biblioteca. Asa-i? Si poate, dupa multe luni si ani, in care vei astepta momentul si oamenii potriviti pe care sa-i impresionezi, te hotarasti sa o deschizi. Asa, iti aduci tirbusonul, unchiul Costica va exclama “vai, dar cu ce ne onorezi, dom’le! Ia uite, specialitati!”, deschizi sticla, lasi dopul pe masa, unchiul Costica se uita la dop si zice “asta nu-i din pluta, dom’le! E o imitatie de pluta, cred ca are cauciuc pe dinauntru, nu vezi ce… dens este?!”. Daca ai sti, ai putea sa-i explici ca tocmai asta e un adevarat dop de pluta portughez din lemn de Madagascar, si nu dopul de Premiat care se dezintegreaza la deschidere. Dar nu stii, si déjà te enervezi un pic. Apoi, fara sa te gandesti daca temperatura de servire e corecta (“Auzi, incepi sa ma calci pe nervi cu observatiile tale de snob!”), torni in pahare. Unchiul Costica ia paharul, gusta, face o grimasa, se uita la ceilati meseni, apoi la tine si da sentinta: “auzi, eu zic la molanul nostru de la tara e de o suta de ori mai bun. Ia vezi, nu mai ai un pic pe balcon?”. Si tu esti purtat de frustrare prin toate neajunsurile vietii, te uiti la mobila optecista, la carpeta cu rapirea din serai (“ei, hai acuma chiar intreci masura! Pai, o intrec, tocmai ca sa nu crezi ca-i vorba despre tine, dragul meu”) te gandesti “fira-ti a dracu' de imbogatiti, nici zeama voastra nu-i buna”. Pai, nu-i buna, pentru ca un astfel de vin nu se bea imediat dupa deschidere, ii trebuie ore de contact cu aerul ca sa devina expresiv, iti trebuie chiar si o carafa de decantare (e 50 de lei cea mai ieftina). Poate crezi ca-s mofturi, dar crede-ma pe cuvant, ca nu-s. L-am gustat imediat dupa deschidere si nasul era rezervat, gustul inchis, cu aroma ascutita, aproape chimica. Dupa cateva ore a inceput sa-si arate masura, si chiar, as spune, abia a doua zi s-a exprimat pe deplin. Repet, astea nu-s bontonuri de salon, sunt etape obligatorii daca doresti sa simti adevaratul gust al acestui vin, sau al multor altora din liga mare.
“Bun, si dupa parerea ta, cum este?” Este un “vin evoluat”, de mare finete, cupaj de Merlot- 85%, Cabernet Sauvignon 10% si Feteasca neagra 5%. Vin rosu sec, ca sa fie clar. Mirosul nu te izbeste, trebuie sa te chinui un pic cu el, ca sa treci peste mirosul de… struguri (o raritate!) si sa simti fructele rosii de padure, si un usor iz de pielarie. Te ataca cu moderatie, iti cuprinde toata gura cu catifelarea sa, semn al unei complete fermentatii malolactice, o evolutie zemoasa de visina, o contradictorie impresie de ciuperca, cacao, un usor iz de vanilie. Finalul e condimentat, cu lungi indicatii de piper, dar balansate de note dulci de dulceata de visine. Am gustat mai complexe, dar nu aici sta punctul forte al acestui vin, ci in delicatetea, amabilitatea si finetea lui. Vinul se schimba in pahar, daca in prima zi i-as fi reprosat alcoolul nu prea bine integrat, citibil in postgust, a doua zi acest defect a disparut fara urma.
Alte detalii: medalie de aur la Bruxelles 2008, argint la Mundus Vini 2008 si bronz la Wine Challenge 2009; sticla a fost primita “courtesy of” Cramele Recas (ca sa nu fie discutii!); ciudata efigia de pe eticheta! (cum imi atragea atentia cineva: masonerii, chestii, trestii); Uberland e denumirea originala a localitatii Giarmata Vii din judetul Timis; vinul e baricat 14 luni in stejar transilvanean, este nefiltrat, in schimb fiind cleit cu albus de oua proaspete (zice catalogul); e un vin single vineyard- Dealul Tiganului; 90 pct si e indubitabil unul dintre cele mai bune vinuri romanesti.
Stiu, ai tot auzit de chestia cu “asta-i un vin pentru cunoscatori”, dar iti spun, fara a fi vreun mare cunoscator eu insumi, ci doar un tip care a gustat destule, bune, rele, ieftine sau ceva mai scumpe, ca vorba asta are un sens. Trebuie sa ai, cum spun englezii , “acquired taste”- un gust dobandit, calit cu multe esecuri, dar si intalniri epocale. Apoi, trebuie sa fii pasionat. Altfel, nu vei gasi sensul si motivul pentru care sa cheltui atatia bani, si corespunzator, nu vei intelege gustul. Poti sa te superi, e constitutional, dar cam asa sta treaba. Ah, si apropos, un sfat de final, pierdut in atata condescendenta: nu mai strica orzul pe gaste si vinul bun pe unchiu’ Costica !
Si cu asta va spun la revedere, ne auzim si ne citim pe la inceputul lui august!
Foto: vasorru.com
George,
RăspundețiȘtergereFrumoasa incheiere de sezon. Ne revedem in august. Vacanta cu toate cele (doar lucruri bune)!
Multumesc, Alin, asemenea!
RăspundețiȘtergereEspana, yo vengo!
Vacanta placuta, George! Vezi ce vinuri bei p-acolo :)
RăspundețiȘtergereMultumesc, Ciprian! Am o lista de 26 de pagini cu vinuri. Sper sa gasesc macar vreo doua, si sa mi le si permit:)
RăspundețiȘtergereSa stii ca ne intalnim la un Uberland 2007 dupa vacanta:)
georgica, ashea e, tata. daca te apuci de orice sport, n-are sens sa cumperi de la inceput echipament scump. daca te apuci de ski, de exemplu, ia-ti orice schiu potrivit la lungime (cam cit tine de inalt daca esti mai grasalau, cu vreo 10-15 cm mai scurt daca esti suplu), cit mai ieftin posibil si du-te sa inveti sa pui curbe mergand la vale. dupa vreo 2-3 sezoane, o sa incepi sa intelegi singur daca iti trebuie un schiu mai rigid sau mai moale, sau mai curbat, sau mai lung, etc si o sa aiba sens sa dai bani pe echipament mai scump. aceeasi chestie in tenis, sau orice alt sport. eu m-am apucat de "sportul" cu vinul anul asta; vreo 2 ani nici nu ma gandesc sa dau mai mult de 50-60 ron pe o sticla de vin, si asta doar ocazional, media e pe la 25-30. De ce? exact de aia, ca n-as stii sa le apreciez. Stiu foarte bine, am aruncat deja banii de citeva ori pe vinuri pe care nu le "inteleg", asa ca stau la nivelul meu si progresez incet, insa in mod placut si sigur la spre chestii mai "grand". abia astept ziua in care o sa simt intr-un pahar de vin aroma de pietris de rau proaspat macinat ;) sau, cea mai tare, de frunze verzi scuturate de furtuna.
RăspundețiȘtergereHai, concediu placut.
Ok, George, always a pleasure :) Voi pune si eu o sticla mai speciala deoparte pt evenimnet :)
RăspundețiȘtergereDan, buna analogia. Asa-i, pana la urma unuia care a sarit de la Punguta cu doi bani la Ulise de Joyce, ultima nu va face sens. Vor fi randuri si randuri de cuvinte care parca nu se leaga, sau in cel mai bun caz sunt plictisitoare, nesatisfacatoare.
RăspundețiȘtergereSi sigur, poate uneori ne lasam purtati de val in descrieri (desi raul proaspat macinat e ceva ce as vrea sa vad si eu:), dar prin "frunze verzi scuturate de furtuna" voiam sa transmit un compozit de miros, nu foarte exotic: stai la curte, bate vantul, cad niste frunze din copac, le maturi. Mirosul e o combinatie vegetal-minerala, de seva si praf/pamant. Pana la urma nu-i asa de rara sau exotica, multe vinuri (mai ales albe) au aceasta caracteristica. Nu stiu daca pentru detectarea unor astfel de arome ar trebui un om sa se "antreneze", dar odata inmagazinate iti raman acolo, in biblioteca. Mai vorbim.
dialog monologat'' ar trebui folosit ca nota introductiva intr-o viitoare carte cu povestiri despre vinuri, sa stie lumea de la inceput ca nu-i de glumit.
RăspundețiȘtergereRecasul in general face vinuri bune, eu am mai incercat shirazul lor (care de altfel a si fost premiat) si cadarca, fiin probabil singura regiune viticola din Romania care cultiva soiul. Am avut si eu o sticla "de colectie" din vin de Tokay pe care am primit-o la nunta si pe care am pastrat-o ani de zile. Am baut-o la Revolutie cu nevasta, (nu va speriati era de 0,5 l, 3 putyunos) (trei cosuri).
RăspundețiȘtergere@poemil sau domnule doctor, dupa caz:) Recas face vinuri corecte, cu conditia sa fie bine tratate de distributie(transport, vanzatori, etc.). Cand ai norocul, cum am avutm eu, sa le primesti direct de la crama, nu te poti plange. Cadarca de Recas nu se mai gaseste momentan. Cred ca nici nu se mai produce. Insa daca va e dor de acest soi, sa stiti ca la Minis, Wine Princess produce una destul de buna. Iar de tokay ce sa spun...candva Cotnariul rivaliza cu ei, acum sunt doar producatori de zeama dulce.
RăspundețiȘtergereLeax, imi dai tot felul de idei...
RăspundețiȘtergereSalutare. Mult timp ma atrăgea Überlandul acesta, şi mă gândeam şi eu că ce dracu, o dată trăim. Am fost şi pe la Recaş, acolo costă doar 80 de lei, dar parcă nu am avut aşa mare încredere că ar merita.
RăspundețiȘtergereApoi am ajuns la VinCE2010, la Budapesta, unde în două zile am gustat cam 150 de vinuri, printre altele şi Überlandul (din România au fost Davino, Recaş şi Wine Princess) şi adevărul este că m-a cam dezamăgit. Da, este un vin corect, dar raportul preţ calitate este exagerat.
Prefer un CUvee Balada (apropos Wine Princess) la 60 de lei, sau un Kopár de Gere (Ungaria, Villány) la 120 lei. Sau motivul dezamăgirii poate a fost că în acele două zile am gustat doar vinuri extrem de bune, poate cu vreo 2-3 excepţii.
Oricum, am plecat mulţumit că nu am dat 80 de lei pe o sticlă de Überland. Bine-nţeles asta nu înseamnă că nu e un vin bun, doar că la preţul acesta pot achiziţiona cel puţin 2 sticle de vinuri cel puţin la fel de bune, doar că din Ungaria.
Degustare plăcută în continuare!
Nu stiu cum o fi vinul, dar descrierea e excelenta. Acuma, un degustator profesionist mi-a spus ca sambrarea vinului nu-i aduce nimic in plus, ci doar permite, intr-un recipient special, decantarea reziduurilor si amestecul particulelor volatile cu aerul intr-o cocnentratie mai mare, ceea ce potenteaza aroma vinului. Un alt efect este evaporarea alocoolului, ca la orice bautura alcoolica. Iar premiile sunt chestii de marketing. No, acuma daca ai ocazia, pune deoparte si pentru fratele tau parizian o stecla, ti-o rascumpar cu niste vin de pe-aici ;)
RăspundețiȘtergere@Zoli: sensul articolului era angajat intr-o depasire periculoasa a pretului. Credeam ca am fost clar. Din citite, stiu ce parere ai despre vinurile romanesti:) Acesta este unul din vinurile bune pe care le-am baut si pe care n-am dat niciun ban, dupa cum am spus. Nu cred ca asta m-a facut mai gales:) Pe de alta parte acesta nu e nici pe departe cel mai ieftin vin pe care l-am baut. Iar de recomandarile tale voi tine seama. Vinurile Wine Princess mai de doamne ajuta sunt greu de gasit. Ii voi contacta direct poate asa...Iar de vinuri unguresti, desi mi-as dori, ajung cu mare greutate la noi.
RăspundețiȘtergere@Bogdan: Sa stii ca tot un maestru degustator mi-a spus(prin televizor, ce-i drept:) ca decantarea face bine. Am simtit-o pe limba mea. Imbunatateste gustul. Iar de sticla, have no fear. Cramele Recas ofera un 2008 spre competanta ta degustare (la mine, cand ai drum:)!
Welcome back! Cum fu periplul valencian? :)
RăspundețiȘtergereMultumesc. Destul de instructiv. Va mai dura un pic sa-mi adun gandurile:)
RăspundețiȘtergereDragă George,
RăspundețiȘtergereDa, sensul articolului a fost clar. Nu trebuie să-ţi faci griji pentru el. :) Doar mi-am spus şi eu părerea.
Dintre vinurile premium de la Wine Princess îmi plac mult Cadarca, Brugundul şi Balada (care la momentul actual este favoritul meu în materie de vin şi raport preţ/calitate).
După părerea mea în România cea mai mare problemă este că lipsesc producătorii mici, care din 3-5 hectare să facă vinuri excepţionale. Astfel şi concurenţa este mică. Şi calitatea lasă mult de dorit. Iar dacă găsim un vin foarte bun, preţul este exagerat. Cel mai bun exemplu pentru asta cred că e DAVINO.
Da, sunt Zoli :)
RăspundețiȘtergereEu m-am intors de cateva zile din concediu din Austria si din Ungaria, unde mai ales in cea din urma am baut mai multe vinuri din zona Kiskoros unde se cultiva cantitati insemnate de Kadarka, Ezer You, Kek francos si alte soiuri cunoscute si cultivate si pe la noi, care mi-au placut. Am ramas impresionat de doua vinuri bio care se facea amandoua pe loturi mici de 3-4 hectare asa cum zice si Zoli.
RăspundețiȘtergereIn ce priveste vinul Tokay da-mi voie sa te contrazic, ce gasim noi in rafturi la supermarket este un vin de masa din regiunea T. nu grozav, adevaratul Tokay trebuie baut acolo sau la Satorauihely.
@Zoli: eu mi-am dezvoltat o parere. La vinuri de sub 10 euro, avem ceva de oferit. Sunt chiar unele surprize foarte placute, nu le enumar aici. Ce depaseste pretul asta, devine usor supra-evaluat, culminand cu vinuri de 150-200 ron, a caror pret are rost doar daca cineva vrea neaparat sa le colectioneze, sau sa le bea.
RăspundețiȘtergereSigur "garajistii" cum se numesc in Franta, ne cam lipsesc. Sa speram ca in anii care vin, viile "saparzilor" vor da rod, si cine stie, ne vor surprinde placut.
@Poemil: ma tem ca fraza mea n-a fost suficient de elocventa. Nu de calitatea vinurilor de Tokay ma plangeam, ci a celor de la noi. Cat despre gustatul la sursa, sigur ca e preferabil. Vinul are alt gust in mediul sau natural, in cultura si in gastronomia respectiva.
Multumesc pentru scriere :) am descoperit acum blogul si imi place mult. Salutari din Nord.
RăspundețiȘtergere@anonim: Multumim de apreciere si va mai asteptam
RăspundețiȘtergereDa, George şi eu sper să apară cât mai repede garajistii :)) şi Überlandul să ajungă pe la 50-60 de lei, unde îl poziţionez eu acum :)
RăspundețiȘtergereDar cred că problema e la mine. Am mai citit pe un blog cuvinte foarte frumoase despre Überland, şi cred că voi vă pricipeţi mai bine la vinuri ca mine, sau aveţi experienţă mai bogată în degustare, aşa că "dau credit arbitrului" :)
Probabil că nu a fost servit, respirat cum trebuie. Dar atunci mă întreb ce fel de oameni se trimit la VinCE2010 să prezinte vinurile de Recaş.
Sau încă o dată zic, problema e la mine :)
@Poemil. Şi Tokaj-ul are probleme mari că se falsifică la greu. Un 3 puttonyos Aszu sub 10 euro deja dă de bănuit. Bine-nţeles asta nu înseamnă că dacă are preţul, e şi pur :) Însă slavă Domnului sunt câţiva producători (destul de mulţi) ai căror nume oferă garanţia calităţii.
Nu-i aşa că e minunat să vorbim despre vinuri şi să le şi gustăm? :)
@Zoli: Am gustat si un 2007 de curand. Desi este in mod cert un vin de calitate, pare inca prea tanar, cu arome primare. Poate de aceasta. 2006 mi se pare bun pentru consum acum. Nu stiu daca le-ai gustat pe amandoua, dar sunt destul de diferite. La 2007 s-a utilizat o metoda gen amaronne, de unde si alcoolul infricosator(15,5%). Deocamdata 2006 ofera o placere mai mare bautorului.
RăspundețiȘtergereIar la pret, sunt de acord cu tine. Mai sunt exemple feteasca neagra hyperion. Daca 2007 m-a costat vreo 140-150 lei, 2008 e ceva mai ieftin(aproape de 110). Acuma ori a fost un an mai greu, ori si-au dat seama ca cer prea mult.
Si, asa-i!, e foarte bine ca putem schimba idei despre pasiunile noastre.
Am avut placerea sa degust cuvee uberland 2006,2007,2008 si nu pot sa spun decat :impecabil;Abia asteapt pe cel din 2009
RăspundețiȘtergere@TINU: felicitari! Sunt vinuri foarte bune. Au am gustat 2009 in toamna trecuta (vezi aici, daca te intereaza) si mi s-a parut cu un potential mai mare decat 2007 sau 2008. Totusi, cu rezerve, sunt vinuri care evolueaza vertiginos, sunt capricioase, schimbatoare. Dar foarte bune, oricum le-ai lua
RăspundețiȘtergereCaberlot
RăspundețiȘtergere... chiar ma gindeam daca Cuve Uberland din 2006 merita 50$...
Din ce scrieti pe aici se pare ca nu ... asa ca o sa iau altceva la 20$ di franta sau spania ... sau de ce nu din lumea noua
merci de comentarii :-)