La Rotenberg (15 septembrie 2013)

Ziua Portilor Deschise la Crama Rotenberg. Mihail Rotenberg in salopeta sa de blugi. Chestie de imagine.
Conacul vechi de nou, gratare. Un tractor cu remorca si ladite cu struguri. 17 hectare. Un singur strugure: merlot. Nu mai putin de 10 vinuri.
Singura noutate, fata de vizita anterioara, este ca celebrele tomberoane au disparut. Fermentatia va avea loc in budane de 1500 litri. E ceva exotic, intr-un fel, sa revezi lemnul in lumea inoxului. 
Si mai e ceva. Mi s-a intarit ideea ca se poate face vin bun si fara marketing agresiv, fara 20 de degustari prin restaurantele patriei, fara reclame in 10.000 de reviste. Stiu ca suna idiot, dar stiti cum e, daca nu mai bei o bere cu un amic vreo doi ani, cand il revezi la un botez ai impresia ca nu s-a schimbat nimic in viata lui, asta pana nu-ti povesteste una-alta si iti dovedeste contrariul. 
Abordarea lui Rotenberg e diferita si ramane de vazut daca va da roade, dar in mod cert are o directie. De exemplu, Menestrel a fost vinul oficial al Festivalului Enescu. Nu s-au batut tobele in Carrefour si nici nu ne-am trezit cu un afis cat teatrul national intr-o intersectie. Dar am vazut clipuri de prezentare pe Money Channel. Tot de exemplu, oarecum bizar fata de directia generala, accentul e pus pe retail si nu pe horeca. Chiar daca crama nu produce vinuri foarte ieftine, ci dimpotriva. 
A fost o zi frumoasa, norii amenintatori de dimineata s-au risipit, iar chestiunea s-a transformat intr-o voioasa petrecere campeneasca. S-au facut vizite in crama, in vie, degustari. Lumea s-a simtit bine. Oricum, la el acasa si vinul pare mai hatru, mai rustic, mai autentic. 
Daca ar fi prin Romania vreo 20 de rotenbergi, fiecare cu damblaua lui (poate ca m-as imprieteni foarte tare cu rotenbergul-babeasca neagra, fara sa uit sa le dau mesaje de la multi ani celor cu grasa sau cu busuioaca), cred sincer ca lumea vinului ar fi mai interesanta.

Ce s-a degustat:
Roze Ceptura 2012. Miros turbulent, de ceapa, gust oarecum plat, cu nuante de căpșune. Exista o finete a lucrarii si un stil spre rose-ul light, mai putin extractiv. Partea rea este alcool pregnant, noroc ca-i productie mica si nu va apuca sa nasca. Una peste alta- 78.
Rapsod 2011 o culoare stralucitoare, rosie-rubinie, cu ceva purpuriu. Un nas de dulcețuri, fructe de padure, patlagina, carne afumată. Gust destul de suculent, cu tușe de vișine, acid, baubil. Taninuri prezente, dar nimic deranjant. 83. Chiar mi-a placut, are un pret decent si e jovial. 
Menestrel 2009 culoare mai intensa decat rapsod, tuse olfactive de caramel si magiun. In gust e dulce acrisor, catifelat, ciocolatiu. 83-84 
Emeritus 2008 Un nas baton cu rom, usoare tuse de sirop de patlagina, carne afumata, In gust visina face legea, dar am sesizat si note de cafea, nuca verde si coaja de para. Pe ansamblu e viguros, dar suplu, apar si taninuri uscate, care provoaca salivatie, mai ales pe final. Bun si cu posibilitati de viitor. 87.
Bine, puteti s-o luati ca o gluma, dar mai ales notele de carnuri afumate s-ar putea sa nu fi venit din pahar, ci de la gratarul de afara. Voi relua problema la o data ulterioara, ca sa ma lamuresc:)

Toate bune, pe data viitoare!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.