Masa de Paste, in familie


HRISTOS A INVIAT, dragilor! 

Masa mea de Paste a fost complet traditionala, frumoasa, cu trei generatii, si fara creveti, vita argentiniana si alte nerozii. Genul de masa la capatul careia te surprinzi clipocind si singurul lucru care te impiedica sa tragi un pui de somn e sforaitul altcuiva:)

Aperitive traditionale, inclusiv drob.  In articolul dinainte de Pasti, recomandam un vin proaspat si acid, care sa faca fata la doua problem principale: ceapa verde si oul. L-am gasit:  e un alb nebaricat.  Dupa mine e unul dintre vinurile albe romanesti cele mei subestimate. Opinia Vinul.ro, nu prea entuziasta, exprimata aproape de lansare o fi cantarit si ea, cine stie. Ramane inca de stabilit ce impact asupra industriei are “oficiosul”, dar si presa amatoristica, de online, din care cu mandrie fac parteJ.  Se numeste Golem Alb 2010, Crama Basilescu, cupaj (in adevaratul sens al cuvantului- toate laolalta in aceeasi cuva) de chardonnay, feteasca alba si riesling italian. Trebuie sa marturisesc ca din mai multe motive, am tot avut de comparat evolutia acestui vin. Si dupa parerea mea evolueaza si va continua s-o faca minim 5 ani. Faptul ca acestui vin i-a luat un an ca sa-si reduca notele drojdioase, mai bine zis- sa le integreze, spune ceva. Asta era ciudat la unele sticle, sau la unele temperature, sau la unii degustatoriJ: in anumite circumstante Golemul devenea ursuz, cu tuse de braga, astringent, ciudat. In altele, un alb viguros, cu o aromatica superba, de livada inflorita. Aciditatea e super. Exista si o usoara carbonatie, exista si mici corpusculi, dar si o mica spuma, semn al unei filtrari mai putin energice. Oricum, inainte sa ma transform intr-un om sandwich, trebuie sa va spun ca odata intrati in posesia unei astfel de sticle, care trebuie sa faca vreo 40-50 de lei, jucati-va un pic cu temperatura de servire, o sa vedeti ce diferente aproape antagonice de perceptie veti avea! 85, in crestere!

Pulpa de miel la cuptor. Domaine Ceptura Rouge 2005, Unicom Productions.  Dintr-un an destul de rau pentru Dealu Mare. Un an in care alte vinuri de top nici nu au aparut.  Si un an care reprezinta o greseala de marketing a producatorului din Ceptura, una care atrage ironii si astazi, cand patru din vinurile sale, lansate in 2012, au fost blagoslovite de Vinul.ro cu peste 90 puncte. Stiti fraza “se produce numai in anii favorabili”? Desigur, iata!, toti anii au fost favorabili pentru Davino. Chiar si cei nefavorabili. Oricum, chiar daca anul nu a fost genial, ma asteptam ca- orsicum- vinul sa fie baubil. Si desigur, a si fost, doar ca nasul de dulceata de fructe de padure zaharisita si miere m-a pus in garda ca a ajuns la capatul puterilor. Este echilibrat, baubil, cu tuse de pruna uscata si ierburi aromatice uscate, taninuri fine si de granulatie mica.  Alcoolul iese nitel pe final, dar la frituri se simte mai putin. Sincer sa fiu, arata ca un chateau bordolez mediu din anii ’80 spre ’90, pe panta descendenta. 82 pct.

Cozonaci si pasca. Thornicher Ritsch Beerenauslese 1989, Weingut Geiben. Un vin dulce glorios. Galben auriu intens cu tente verzui si un deposit consistent de cristale pe fundul sticlei, care sigur nu afecteaza licoarea(tartratii respetivi, depuneri naturale, nu au gust).  Un vin cu o simplitate aromatica si gustativa, dar cu o puritate a fructului deosebita. Portocale si mandarine pure, aproape identic naturale, ca sa zic asa. De la un nas de coaja de portocala, pana la gustul mieros de sirop de mandarina si finalul incredibil de persistent, de mandarina proaspata, zemoasa, asadar dulce-citric, ceea ce pentru un vin cu o concentratie de zaharuri de aproximativ 100 de grame/litru reprezinta o proba de maiestrie.  Ce faceau unii pe Mosel cand la noi era in floare capsunica  acompaniind o feliuta apetisanta de salam cu soia…Probabil culegeau strugurii pentru acest vin (caci Beernauslese nu are achivalent in legislatia noastra- e un soi de “cules foarte, foarte tarziu”) pe cand Deutche Welle dadea buletine de stiri cu baricada de la Inter. 94. 
Un final de masa cum nu se poate mai reusit!

7 comentarii:

  1. "fara creveti, vita argentiniana si alte nerozii"... cred ca exagerezi, fiecare natie cu gusturile ei... In alta ordine de idei, tu n-ai simtit ceva Ottonel la Golemul Alb?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ei, imi permit sa exagerez din cand in cand:) Sigur ca spaniolul poate sa manance cati creveti crede de cuviinta de Paste, sau argentinianul vita lui din pampas, dar o masa traditionala romaneasca de Paste nu le contine. Ottonel, nu, dar e ceva inflorit pe acolo, ma gandesc ca-i de la feteasca.

    RăspundețiȘtergere
  3. Auzi,ma intrebam: mai esti capabil de pileli "gratuite" sau orice inghititura o treci prin eclerajul expertului, sorbind-o in potentialitatea urmatorului post? Sau, mai simplu: mai poti sa bei ca un "golan" sau profesionalizarea te-a incuiat definitiv?

    RăspundețiȘtergere
  4. cum s-a prezentat dopul la cel din 89?

    RăspundețiȘtergere
  5. @Dragos: nimic nu-i gratuit pe lume, n-ai aflat asta pana acum? :)
    @Florin: impecabil. Se schimba dopurile sau se pastreaza cele originale?

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt cele originale. S-a pus problema schimbarii la cele din 75 si 76, dar la analiza de laborator vinurile au iesit ok. E o treaba migaloasa, trebuie filtrate, sulfitate, sticlele perfect igenizate, asta in cazul in care dopurile incep sa se deterioreze.

    RăspundețiȘtergere
  7. Bun, atunci mai am o sansa cu '75 :)

    RăspundețiȘtergere

Bine ati venit! Va multumesc pentru vizita si pentru dorinta de a intra in dialog. Va sugerez sa utilizati un ton firesc, fara cuvinte jignitoare. Pe cat posibil as dori ca ideile sa se refere la articolul de fata. Daca aveti ceva personal cu mine atunci nu va referiti la articolul de fata, intrucat nu am obiceiul sa scriu despre mine insumi.