Iata un vin nou aparut in Metro, produs de Unicom Production Ceptura, pentru Le Manoir. Corso, cafenea, boema, interbelic. Pretul extrem de modest, chiar sub entry levelul Faurar! 15 lei. Sa fie un best-buy, un Faurar private label, nevandut si pus in raft la pret mic?Corso 2008 este un merlot&cabernet, IG Dealurile Munteniei, 13,1 alc. Asadar nu este Faurar, pentru ca respectivul pe langa un continut ceva mai mare de alcool, are si ceva feteasca neagra. Poate o fi Pierre 2008, cel al gamei proprii Metro? Am baut doar 2007, dar era departe de acesta.
Vinul are o culoare bordeaux matur, de +20 ani. Deja iti dai seama de ce face 15 lei. Nasul aduce multe note interesante, dar care toate indica spre declin: baton de rom, scortisoara, note de sirop de patlagina, plus miez de nuca verde, scortisoara si vapori de alcool.
Gustul este foarte moale, cu note glicerinoase, dulci, de stafide si curmale, prune uscate, lemn parfumat, si mineralitate, mai ales pe partea finala a gustului. Finishul este dominat de note dulci-amarui, cu tuse de ciocolata de lapte, o senzatie amarui-vegetala, si o fierbinteala de distilat.
Marele defect este aciditatea precara, care lasa vinul lipsit de viata, cu alcoolul dominant, reiesind un soi de cognac light. E interesant de gustat pret de o inghititura, dar restul s-a varsat rapid si galgaitor spre o viata mai buna, departe de mine.Nu ma asteptam la asa ceva tocmai de la creatorii Flamboyant-ului si al Purpurei Valahice. Sigur, o fi stat vreo doi ani in magazinele Comtesse du Barry, pana sa se scoata pe seama retailerului amintit, dar totusi...
E ca si cum Cioran l-ar fi impartasit in avanpremiera, la o masa, printre coloanele ilustrei cafenele din interbelic, lui Tutea, Eliade&Co, pagini din ultimul sau thriller erotic, cu coperta tipatoare infatisand o nimfa dezgolita, de gasit la chioscurile de ziare din Gara de Nord, la pretul unui sirag de covrigi de Buzau.
61 pct.
Maestre ( ca deja la cat de prolific esti la scriitura ti se potriveste), va supun atentiei si un Rose de Ceptura (asa scrie pe eticheta) de la acelasi producator, pentru acelasi Le Manoir. Din ce am studiat eu vizual se prezinta mai fresh decat specimenul de mai sus, oricum mai fresh decat Pierre-ul tinut la 10 cm de lumina alba de neon pe raftul de la Metro unde l-am reperat.
RăspundețiȘtergereTe miri unde se duce aciditatea si vinurile se oxideaza. Cred ca celor de la Metro li se trage de la al doilea razboi mondial cand stateau nemtii cu reflectoarele pe cer dupa avioanele aliatilor. Ca asa au pus neoanele alea pe gamele cele mai scumpe, zici sa stau sa bombardeze in magazin...
Neplacuta experienta. Chiar si Faurarul, oricat de proaspat a fost acum un an jumate, l-am gasit trecut si plat zilele trecute.
RăspundețiȘtergereDaca acesta e un "follow-up" nu le-a iesit.
Mi se confirma tot mai mult parerea ca in gama 15-20 lei, Chile si Noua Zeelanda vor domina in cativa ani piata (daca nu cumva vinurile turcesti).
Noua Zeelanda mai putin :) Preturile au inceput sa creasca de ceva vreme incoace. Chile, Argentina, Australia sa zicem (cu toate ca aici vinurile in categoria asta nu stiu cat de vinuri sunt)
RăspundețiȘtergere@Dan: Multam. Ca orice maestru si tinand cont de obiectul de activitate ar trebui sa rezerv de pe acum un loc la un sanatoriu:)
RăspundețiȘtergereRose-ul de Ceptura de care spui face parte dintr-o serie lansata anul trecut parca pt. Comtesse du Barry si cred ca este altceva. In fond costa vreo 35-36 lei.
@Mihai: sunt vinuri de consum curent. Nu poti sa ai pretentia ca pt. 20-25 de lei sa-ti ofere potential de 5-7 ani. Plus ca vb de un 2008. Dar e ciudata oricum involutia asta extrem de rapida in raft.
@Ciprian, Mihai: Nu sunt de acord. In afara de gama entry Missiones(care apropos, cand este cand nu este in 15-20 lei) nu prea poti sa emiti mari pretentii. Exista la un moment dat entry-ul Trapiche, dar vad in raft aceleasi recolte vechi de prin 2007. Ici colo sunt diamante in noroi, dar trebuie sa te consideri norocos sa gasesti ceva bun in banii acestia. Ah, ca sunt destule vinuri "corecte", asta e altceva.