Goodwine de toamna 2011

Goodwine continua sa fie cel mai bun targ de vinuri la care am participat. Este bine organizat si majoritatea producatorilor aleg acest targ pentru a beneficia de un plus de vizibilitate cand isi lanseaza produsele.

Sincer sa fiu, desi peste tot am fost intampinat cu amabilitate, m-am simtit cel mai bine in doua locuri. In cei 5 metri patrati dintre Heinrig (sunt om serios, nu ma banuiti de...altele. Cine a fost stie ca pe-acolo era o mare afluenta de treburi frumoase, altele decat vinuri) si Vinchile. Niste vinuri absolut delicioase, de la Vicente Gandia Generation 1 2009, o reserva de inalta tinuta- amintind de finetea si echilibrul regulii de mijloc pe care o au doar vreo doua vinuri romanesti, la Barolo 2007 (o aromatica superba si exemplu de integrare a taninului) si Barbaresco 2006 (nu-i pentru toata lumea. Nici pentru mine. Prea abuziv, ca sa zic asa) de la Poggio le Coste. 

Peste drum, acolo unde chilienii aduc targ dupa targ minuni din tara lor, exemplu de cam se promoveaza ceva la nivel de ambasada, printre alte vinuri inedite, deasupra tuturor, a planat Santa Carolina Reserva de Familia Cabernet Sauvignon 2009. Absolut spectaculos. Lume noua, dar la maxim. Fruct, alcool, aciditate. Toate se intrec spre finish. 

Al doilea punct unde am stationat mai mult a fost intre SERVE, Petrovaselo, Vinarte, Gramma si Trufex (de la care nu e bine sa te abtii sa gusti).  Noul Charlotte (2008) este o alta dovada de maiestrie si se poate lua la tranta peste 6-12 luni cu surata mai varstnica. Tot la un nivel mare este si Soare 2006, cabernetul de la Vinarte. Pe langa faptul ca aveam de a face cu o "reserva" pura. Cate vinuri romanesti stiti voi care sa fie lansate dupa 5 ani de la recolta cunoasteti voi? Totul e gata, o expresie buna a cabernetului, nu numai din Romania. Caracterul ierbos este foarte bine pus in valoare.  La Petrovaselo, o noutate din podgoria Recas, numai de bine. Blendul pe baza de cabernet "Ovas" 2009 m-a surprins. E genul greu, puternic, condimentat. Un mustang din vestul salbatic, cu aliura atat de Napa cat si de spaghetti western toscan. Pinotul "Otarnita" 2009 mi s-a parut cu o lungime mai jos, dar tot e o minute a tehnicii moderne sa obtii asa ceva din vita tanara. Am gustat si Otarnita 2010, destul de similar inca cu 2009. Poate nitel mai copt. Interesant e ca sunt "vin de masa" produs in Italia, din struguri romanesti. Cel mai scump vin de masa din Romania, fara indoiala. 

In alte arii geografice, Merlot Reserva Stirbey 2008 este bine echilibrat, un alt vin de calitate produs acolo. In acelasi colt al Dragasanilor, Avincis a propus vinuri prospete, curate, partial fermentate in baric. Desi sunt pe calea cea buna, evident, parca nitica vioiciune in plus n-ar strica. O surpriza au fost albele lui Cornel Sandu (Etic Wine) in special feteasca regala 2011, un vin foarte viu si sincer, mai ales la un pret modest.
Din contingentul basarabean, am remarcat o Feteasca regala 2009, Gitana Winery, maturata in baric. Foarte interesanta cu notele ei de gutuie. E ciudat cum la noi, unde feteasca regala e cultivata mai peste tot, nu gasesti expresii baricate, in afara de Sole de la Recas si Genius Loci de la Stirbey. 

La Girboiu am gustat (in sfarsit satisfacut) feteasca neagra 2009 Bacanta. Tot e prea scumpa, dar macar alcoolul si baricul s-au integrat binisor. Putem descoperi acum un vin de calitate. Plavaie 2010 este un vin interesant, viu, cu nas floral, corp cu mult fruct(mar, caisa), dar si un pic diferit, ciudat- cu unduiri uleioase de floarea soarelui si condimente. E o mare bucurie sa descopar acest mici si jucause vietati, crezute disparute. De la Senator, am apreciat etern nelansata si diferita Babeasca Glia, acum 2009, de la Husi si nu de la Insuratei. In rest, cu toata aprecierea pentru favorizarea varietatilor autohtone, mai au de lucrat. 

Daca alti producatori nu se gasesc printre remarcatii mei nu se intampla asta deoarece i-as desconsidera, doamne fereste, ci pentru ca nu le-am gustat vinurile, datorita timpului scurt. Ori poate pentru ca le-am gustat cu cele doua ocazii din ultima vreme (Vintest, Provino) si m-am orientat acum spre noutati.

Acestea fie spuse, ma congratulez ca am ales acest mediu de expresie, pentru ca altfel n-as fi putut spune si alte lucruri. Sa iei lucrurile in raspar e un privilegiul blogosferei.

a. Spatiul nu e suficient. Daca la editiile precedente imi puneam alarma telefonului sa ma anunte cand e ora de plecare, de acesta data am ajuns in gara de Nord cu o ora jumatate mai devreme. Sigur ca afluenta destul de mare de public, si aici trebuie sa subliniez si sa fac diferenta fata de alte targuri- public avizat, educat, real interesat- este un fapt imbucurator atat pentru organizatori, cat si pentru industrie. Dar sambata dupa pranz iti lua destul de mult sa ajungi de la un stand la altul, asa ca am renuntat la explorare mai devreme.

b. Mania ciudata de a nu avea unele vinuri la degustare decat intre orele x si y. Nu stiu a cui a fost aceasta idee, dar nu e cea mai buna pe care a avut-o pana acum. Sigur, eu unul ma bucur de mici privilegii pentru ca fac asta de ceva vreme:), dar pentru altcineva imi inchipui ca e nitel ciudat, daca nu ofensator.

c. Faptul ca producatorii aleg sa expuna 100 de vinuri si sa ofere spre degustare 2-3. De ce sa cari 100 de feluri de vin daca ai de gand sa desfaci numai cateva? Era de ajuns un poster pe fundal, cu sticlele fotografiate, daca doreai sa-ti afisezi portofoliul. Bizar.

d. N-a fost Recas. Zvonul puternic alimentat zice ca n-au fost deoarece a participat Petrovaselo, din aceeasi podgorie. Sincer, mi se pare foarte improbabil sa fie asa. Am impresia ca o combinatie de vanzari bune pe segmentele superioare combinata cu lipsa unor vinuri care sa necesite lansare au dus la neparticiparea lor. 

e. Locuri foarte bune de odihna au fost standurile Jidvei si Cotnari. Oaze de liniste, ce mai :)