Cred ca stiti cahorsul basarabean. E un vin rosu dulce (acesta e produs din struguri de cabernet sauvignon) si este- la nivel declarativ- natural, fara adaos de alcool. Cum anume e posibil sa faci un vin cu- Atentie, cutremurati-va!- 160 grame zahar/litru (pardon, se putea sa nu fie ei nitel mai altfel: pe decimetru cub) si cu 16% alcool si care sa coste 20 de lei (sticla de 1 litru, in forma de statueta reprezentand un taran cu un ulcior pe umar!), e un pic misterios, ca sa nu zic altfel.
Sincer mi-a fost frica sa beau mai mult de un shot, dar pot spune nu e rau.
Culoarea este destul de corecta, rosie rubinie foarte intensa, nasul e bizar, cu note de compot de lychee. Gustul e cuprins undeva intre gem de fructe de padure, curmale, smochine si sirop de patlagina, gen sherry nectar, iar finalul, dominat- va dati seama- de cantitatea enorma de zahar si alcool, pare extrem de lung. E si ceva aciditate, si tanin, care fac ansamblul un pic mai suportabil.
Ca vin de desert, sau digestiv, este acceptabil, nu zic nu, pentru cine agreaza stilul. Mai ales la pretul acesta.
PS: are termen de garantie 2 ani, in schimb, (nice touch!) termenul de valabilitate e nelimitat:)
Din surse aproape sigure detin informatia ca este folosit ca vin de impartasanie prin ortodoxia estica...si aici nu ma refer doar la Republica Moldova
RăspundețiȘtergerePentru asa ceva eu zic ca merge ..:)
M-am impartasit si io cu ceva Kagor in trecut :))
RăspundețiȘtergereDin pacate, eu am ceva cu vinurile rosii dulci; daca ar fi avut o aciditate decenta, poate le mai inghiteam; asa, mi s-au parut grele, siropoase si sticky rau. Dar, vorba ta, cred ca de un aperitiv merg :)
Pentru initiere se spune..:))
RăspundețiȘtergere